Parlamentarii și organismele din industria muzicală au criticat salariul lui Sir Lucian Grainge, președinte și CEO al Universal Music Group (UMG), care a câștigat în 2021 mai mult decât au obținut toți compozitorii la un loc din fluxurile și vânzările muzicii lor în Regatul Unit în 2019, potrivit TheGuardian.

Lucian Grainge, CEO-ul Universal Music Group (UMG), a primit în 2021 un salariu de aproape 274 de milioane de euro, potrivit raportului anual al grupului american, obţinut mai ales în urma lansării spectaculoase a acestuia la bursă

Salariul lui Grainge în acest an este susținut de bonusuri unice în numerar, care însumează aproximativ 123 de milioane de lire sterline, în urma lansării cu succes a UMG la bursă în septembrie și a vânzării unui pachet suplimentar de 10% din participația UMG către compania chineză Tencent.

Lucian Grainge, ajuns la conducerea grupului UMG în 2011, pe care îl conduce de la Los Angeles, a încasat un bonus de aproape 195 de milioane de euro pentru lansarea reuşită a acestuia la bursă în 2021, a precizat compania americană în raportul său anual de activitate.

CEO-ul UMG a primit alte trei prime legate de lansarea UMG la bursa din Amsterdam – 17,5 milioane, 20,9 milioane şi 24,7 milioane de euro -, care se adaugă salariului său de bază de aproape 13,2 milioane de euro şi altor beneficii financiare în valoare de 3 milioane de euro.

Cel mai mare grup din industria muzicală internaţională, controlat până atunci de Vivendi, a reuşit în septembrie 2021 o lansare spectaculoasă în prima zi de cotaţii organizate la Bursa din Amsterdam.

Acţiunile UMG au încheiat tranzacţiile din acea zi cu valoarea de 25,1 euro, cu 35,68% peste preţul de lansare, fixat la 18,5 euro în seara zilei precedente.

Vineri, 15 aprilie 2022, acţiunile UMG valorau în continuare în jur de 25 de euro.

Potrivit UMG, acele prime l-au recompensat pe CEO-ul Lucian Grainge pentru faptul că a reuşit să crească valoarea grupului muzical de la 6 miliarde de dolari la 55 de miliarde de dolari (50,4 miliarde de euro) după lansarea acestuia la bursă.

Grupul Universal domină într-o manieră impresionantă piaţa mondială a muzicii înregistrate, având o cotă de piaţă de 30% şi deţinând sau controlând pachetele majoritare de acţiuni ale unor case de discuri de mare prestigiu, precum EMI, Capitol, Def Jam, Polydor, Blue Note, Decca Records şi Deutsche Gramophon.

Deputatul conservator Esther McVey a spus: „Este șocant că proprietarii de case de discuri câștigă mai mult din lucrările artiștilor decât artiștii înșiși… Trebuie să remediam acest lucru, să reparăm streamingul, astfel încât să plătească mai mult ca radioul și să revenim la noțiunea de salariu echitabil pentru o zi corectă de muncă.”

Ea și-a exprimat sprijinul pentru o schimbare a legii drepturilor de autor în ceea ce privește streamingul de muzică, care ar aduce plățile redevențelor în concordanță cu modul în care se fac plățile pentru spectacolele radio. Ar schimba sistemul actual, în care redevențele de streaming sunt stabilite prin acorduri între companiile de streaming și casele de discuri.

Pe lângă veniturile din turnee și mărfuri, compozitorii și interpreții au și alte fluxuri de venituri potențiale, pe lângă redevențele de streaming, cum ar fi drepturile pe care le câștigă din muzica lor interpretată la radio sau în public sau licențiate pentru utilizare în altă parte. Dar aceste venituri tind să se încline spre cei mai de succes artiști, iar mulți muzicieni s-au plâns că trecerea către streaming și îndepărtarea vânzărilor fizice le-a afectat veniturile.

Deputatul laburist Jo Stevens, secretar de stat în umbră pentru Digital, Cultură, Media și Sport (DCMS), a declarat: „ Realitatea este că artiștii primesc o sumă jalnică în timp ce site-urile de streaming și casele de discuri încasează.” Ea a cerut, de asemenea, o modificare a legislației.

Un grup multipartit de deputați prezintă un proiect de lege care urmează să fie examinat în parlament pe 3 decembrie, intitulat Dreptul de autor (Drepturile și remunerația muzicienilor, etc.), care va propune modificările legislative propuse. Luna trecută, 44 de parlamentari conservatori conduși de McVey au semnat o scrisoare în care solicită schimbări, argumentând: „Aceste corporații multinaționale uriașe și adesea deținute de străini s-au descurcat astronomic de bine în ultimul an în comparație cu artiștii”. În aprilie, un grup de muzicieni, printre care Paul McCartney și Kate Bush, și-au oferit sprijinul pentru schimbarea legislației.

Uniunea Muzicienilor și organismul de compozitori Academia Ivors au exprimat, de asemenea, critici la adresa salariului lui Grainge. Crispin Hunt, președintele Academiei Ivors, a declarat: „Aceasta este dovada unei afaceri care este complet scăpată de sub control. Pentru compozitorii care se luptă să-și câștige existența, există un singur cuvânt pentru el – obscen.”

Într-un anunț trimestrial privind câștigurile luna trecută, veniturile UMG au crescut de la an la an cu 17,4%. Investitorii au reacționat cu încredere la lansarea companiei la bursa de valori Euronext din Amsterdam în septembrie: acțiunile sale au urcat la 25,10 EUR de la un preț de referință de 18,50 EUR în prima zi de tranzacționare și au prețul în prezent la 26,98 EUR.

Vorbind cu investitorii companiei cu privire la apelul pentru câștiguri, Grainge – care nu a comentat criticile aduse salariului său – a prezis „o oportunitate fără precedent de creștere în continuare”.

El a recunoscut dificultățile legate de streaming pentru artiști: „Când în fiecare zi, aproximativ 60.000 de piese sunt încărcate numai pe Spotify, realitatea este că este mai greu ca niciodată pentru artiști pentru a-și găsi și a-și extinde publicul. Tocmai de aceea, acordăm cea mai mare prioritate maximizării oportunităților pentru artiști de a-și aduce muzica în lume și de a intra în legătură cu fanii”.