Antichități romane din cea mai mare colecție privată din Italia, inclusiv un portret al împăratului Hadrian, statui ale zeiței Afrodita și sarcofage, sunt prezentate la Paris, în apartamentele restaurate ale reginei Ana de Austria de la Muzeul Luvru, informează AFP.

Această colecție italiană, din care doar o mică parte este expusă la Luvru de miercuri până pe 11 noiembrie, aparține familiei princiare Torlonia. Această familie nobilă, cu origini în regiunea franceză Auvergne și orașul Roma, s-a îmbogățit administrând averea papală.

Deși numele colecției poate să nu fie cunoscut publicului larg, aceasta este una dintre cele mai mari colecții private de marmură antică din lume.

Colecția, în mod normal inaccesibilă publicului, a fost expusă începând din 2020 în mai multe expoziții temporare în Italia.

„Este un eveniment să putem prezenta aceste opere publicului francez și internațional”, a declarat Cecile Giroire, curatoarea generală a expoziției.

Muzeul Luvru, care primește aproape 9 milioane de vizitatori anual, a ales ca spațiu expozițional apartamentele recent restaurate ale reginei Ana de Austria, mama lui Ludovic al XIV-lea, cunoscut ca „Regele Soare”.

Cele șase camere spectaculos decorate au fost supuse unei renovări complete, care a început în 2022. În mod obișnuit, această aripă găzduiește colecții permanente de sculpturi antice.

Creaturi mitologice, bestiare, sarcofage, busturi și statui imperiale din colecția Torlonia sunt acum prezentate alături de antichitățile de la Luvru.

„Sunt colecții asemănătoare și, din anumite perspective, ar putea fi considerate surori”, a declarat Cecile Giroire. Ea a subliniat că multe situri romane antice, inclusiv vila lui Irod Atticus din Roma, au fost jefuite de-a lungul timpului pentru diferiți clienți.

Printre lucrările excepționale expuse se numără o sculptură în bronz a lui Germanicus, un general roman din dinastia Julio-Claudiană, și statuia greacă „Il caprone in riposo” („Capra în repaus”), refăcută de renumitul sculptor baroc Gian Lorenzo Bernini.

Expoziția evidențiază, de asemenea, modul în care arta elenistică a influențat profund sculptura romană, atât în privința conținutului, prin adoptarea unor elemente din epopeile lui Homer, cât și în privința formei, prin preluarea unor trăsături, cum ar fi nasul drept al personajelor sculptate.