Pe 18 martie 2025, în eleganta Sufragerie Regală a Muzeului Național de Artă al României, 28 de femei din România și din regiune au fost distinse cu Trofeul Excelenței Feminine, în cadrul celei de-a treia ediții a galei „The Smart, the Bold, the Beautiful”. Organizată de Grupul de Presă MediaUno, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă și Institutul Național de Statistică, gala a oferit o platformă de recunoaștere publică pentru femei care s-au remarcat prin contribuții decisive în economie, guvernanță, tehnologie, educație, sănătate, antreprenoriat și leadership instituțional.

Distincțiile acordate au onorat atât excelența profesională, cât și capacitatea de a genera transformare sustenabilă în domenii strategice pentru România, într-un context social și economic în continuă evoluție. De la conducerea unor instituții-cheie, la inovație în medicină, cercetare, finanțe și politici publice, premiatele ediției din 2025 sunt reprezentante ale unui nou tip de leadership – vizibil, coerent și profund conectat la nevoile reale ale societății.

Organizatorii au dorit să aducă în atenția publică femei de excepție, din diverse domenii de activitate, care au reușit să exceleze în plan socio-profesional, prin perseverență, dedicare, efort și sacrificiu personal.

Premiantele acestei ediții au fost:

1. Excelența Sa Ambasador Luminița-Teodora Odobescu, Consilier Prezidențial – Departamentul Afaceri Europene: ”Premiul de Excelență pentru rolul determinant în parcursul european al României”, înmânat de Prof. Univ. Dr. Diana- Loreta Păun, Șefa Clinicii de Endocrinologie, Spitalul Universitar de Urgență București
2. Anca Dana Dragu, guvernator al Băncii Naționale a Moldovei: ”Premiul pentru contribuția fundamentală la progresul sectorului financiar-bancar din Republica Moldova”, înmânat de Iulia Ramona Chiriac, Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România
3. Andreea Rusu, Director Executiv FILIA: ”Premiul de Excelență pentru aportul deosebit în prevenirea și combaterea violenței de gen, cu focus asupra hărțuirii sexuale”, înmânat de Excelența Sa Dr. Peer Gebauer, Ambasadorul Republicii Federale Germania în România
4. Dr. Doina Hrehoreț, medic primar chirurgie generală, Institutul Clinic Fundeni, Centrul de Chirurgie Generală și Transplant Hepatic, „Premiul de Excelență pentru profesionalism și inovare în transplantul hepatic”, înmânat de Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senatul României
5. Mioara Popescu, membră a Consiliului de Supraveghere Banca de Investiții și Dezvoltare: ”Premiul de Excelență pentru profesionalism și dedicare în domeniul bancar”, înmânat de Prof. Univ. Dr. Diana- Loreta Păun, Șefa Clinicii de Endocrinologie, Spitalul Universitar de Urgență București
6. Alina Gál, primar al Comunei Găiceana, județul Bacău: ”Premiul de Excelență pentru dorința și puterea de a lucra pentru binele comunității și al oamenilor ei”, înmânat de Laszlo Borbely, consilier de stat, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă
7. Steluța Moisescu, președinta Asociației NIA Neurodiversity Academy: ”Premiul de Excelență pentru eforturile în conștientizarea și integrarea adolescenților și adulților neurodivergenți”, înmânat de Excelența Sa Lior Ben Dor, Ambasadorul Statului Israel în România
8. Carmen Elena Petcu, Director General, DeLonghi România: ”Premiul de Excelență pentru susținerea activă a feminismului, ca soluție esențială în dezvoltarea economiei românești”, înmânat de Excelența Sa Alfredo Durante Mangoni, Ambasadorul Italiei în România
9. Effie Valsamaki, Proprietar și director general al DiRENT Group & Hellenic Wellbeing Cosmetics: ”Premiul de Excelență pentru contribuția remarcabilă în antreprenoriatul eleno-român”, înmânat de Excelența Sa Evangelia Grammatika, Ambasadoarea Republicii Elene în România
10. Dr. Valeria Herdea, președinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate: ”Premiul de Excelență pentru diligențe și preocupări în dezvoltarea asigurărilor de sănătate”, înmânat de Prof. Univ. Dr. Diana- Loreta Păun, Șefa Clinicii de Endocrinologie, Spitalul Universitar de Urgență București
11. Dr. Corina-Olimpia Grosu, locțiitor al comandantului și director medical la Institutul Național de Medicină Aeronautică și Spațială „General Dr. Av. Victor Anastasiu” București: ”Premiul de Excelență pentru conducerea colectivului medical al INMAS în implementarea standardelor de expertiză pentru selecția piloților pe aeronava F16”, înmânat de Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senatul României
12. Mihaela Coroiu, Director Sustainable Energy Projects, EnergoBit: ”Premiul de Excelență pentru transferul tehnologic în energie”, înmânat de Alexandru Chiriță, director general Electrica
13. Ioana Ciocan, președinta Art Safari, Comisar al României pentru participarea la Bienala de Artă de la Veneția: ”Premiul de Excelență în semn de recunoaștere pentru devotamentul, viziunea și contribuția semnificativă adusă artei contemporane”, înmânat de Călin Alexiu Stegerean, managerul Muzeului Național de Artă al României
14. Elisabeta Moraru, Country Director, Google România: ”Premiul de Excelență pentru promovarea responsabilă a dezvoltării tehnologice în business”, înmânat de Dr. ing. Adrian-Victor Vevera, director general ICI București
15. Prof. Univ. Dr. Maria Dorobanțu, cadru universitar și medic specialist: ”Premiul de Excelență pentru implicarea neobosită în dezvoltarea școlii românești de cardiologie”, înmânat de Mădălina Buculei, Director Medical Sanador
16. Dr. Maria Teianu, medic specialist: ”Premiul de Excelență pentru rolul determinant în dezvoltarea chirurgiei pediatrice”, înmânat de Nirvana Georgescu, Director de Calitate și Siguranța Pacientului, Rețeaua de Sănătate Regina Maria
17. Virginia Oțel, Communication Leader la Garanti BBVA România și Co-Președinta PWN Global: ”Premiul de Excelență pentru contribuția remarcabilă la dezvoltarea științelor comunicării în sistemul financiar-bancar, a Relațiilor Publice în România, precum și la promovarea femeilor în conducerea afacerilor de succes, într-un parcurs profesional de excepție”, înmânat de Marina Coandă Bundac, director și Membru Board Camera de Comerț România-Portugalia
18. Prof. Univ. Dr. Any Axelerad, medic primar neurolog, șefa Secției Clinice de Neurologie la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din Constanța: ”Premiul de Excelență pentru rolul esențial în dezvoltarea neurologiei românești”, înmânat de Mihai Fugarevici, director general Stada România
19. Colonel farmacist Dr. Maria-Cristina Ranetti, șefă a Centrului de Transfuzie Sanguină al M.Ap.N „Col. Prof. Dr. Nicolae Nestorescu”: ”Premiul de Excelență pentru implicare și promovare a importanței donării de sânge în comunitate”, înmânat de General (r) Daniel Petrescu, Șeful Statului Major al Apărării dec 2019-nov 2023
20. Dr. Cristina Berteanu, medic primar ATI, doctor în științe medicale, director medical al grupului Memorial România, vicepreședinte al Asociației R.O.Z.: ”Premiul de Excelență pentru perseverența de a promova educația preventivă în diagnosticul timpuriu la cancer”, înmânat de Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senatul României
21. Lorina-Ioana Șereș, Managing Partner, AZAY Boutique: ”Premiul de Excelență pentru promovarea cadourilor de lux în atenția publicului larg”, înmânat de Florin-Marian Spătaru, consilier de stat, Cancelaria Prim-ministrului României
22. Livioara Șujdea, director executiv RELIANS: ”Premiul de Excelență pentru profesionalism și expertiză în dezvoltarea proiectelor de infrastructură energetică”, înmânat de Florin-Marian Spătaru, consilier de stat, Cancelaria Prim-ministrului României
23. Dr. ing. Ioana Luminița Drăgășanu, cercetător la INCD Turbomotoare COMOTI: ”Premiul de Excelență pentru realizări deosebite în activitatea de cercetare științifică din domeniul acusticii și vibrațiilor”, înmânat de ing. Marius Teodorescu, director Marketing, Vânzări, Investiții- INCD Turbomotoare COMOTI
24. Locotenent-colonel ing. Roxana-Cristina Dobrișan, specialist în cadrul Serviciului de Telecomunicații Speciale: ”Premiul de Excelență pentru dezvoltarea sistemelor de comunicații de urgență, în cele mai noi tehnologii, în vederea creșterii accesibilității cetățenilor și utilizării de către autoritățile statului”, înmânat de General-locotenent Marian-Cosmin Radoi, adjunctul economic al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale
25. Maior Roxana Davidovits, Șefa Secției Informare și Relații Publice, Statul Major al Apărării: ”Premiul de Excelență pentru rolul determinant în transmiterea informațiilor vitale ale MApN către public”, înmânat de General-maior Valentin Brânzei, Directorul Statului Major al Apărării
26. Căpitan Comandor Lavinia Elena Măxineanu, Comandant secund al Fregatei „Regele Ferdinand”-221: ”Premiul de Excelență pentru rolul determinant în conducerea fregatei „Regele Ferdinand””, înmânat de Viceamiral Mihai Panait, Șeful Statului Major al Forțelor Navale
27. Maior Violeta-Mirela Șerban, ofițer de comunicații în cadrul Statului Major al Forțelor Aeriene Române: ”Premiul de Excelență pentru implicarea activă în protejarea infrastructurii cibernetice a Forțelor Aeriene Române”, înmânat de Colonel Cătălin Spânu, Șeful Oficiului Comunicații și Informatică- Statul Major al Forțelor Aeriene
28. Locotenent Mioara Șerban, Statul Major al Forțelor Terestre Române: ”Premiul de Excelență pentru excepționala contribuție adusă dezvoltării standardelor de pregătire a maiștrilor militari și subofițerilor, precum și modernizării și optimizării învățământului militar”, înmânat de Colonel Dan Valer Orza, Statul Major al Forțelor Terestre
Juriul a reunit personalități din domenii variate de activitate:
Prof. Univ. Dr. Diana Loreta Păun, Șefa Clinicii de Endocrinologie, Spitalul Universitar de Urgență București
General ing Ionel-Sorin Bălan, Directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale
General (r) Daniel Petrescu, Șeful Statului Major al Apărării dec 2019-nov 2023
Viceamiral Mihai Panait, Șeful Statului Major al Forțelor Navale
General-maior Leonard- Gabriel Baraboi, Șeful Statului Major al Forțelor Aeriene
Valentin Silivestru, președinte – director general INCD Turbomotoare COMOTI
Dr. Ing. Adrian-Victor Vevera, Director general Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică ICI București
Chestor de Poliție Georgiana Ramona Dabija, Ministerul Afacerilor Interne
Mirela Iordan, Country Manager, Pfizer România
Silvia Vlăsceanu, Director Executiv HENRO- Asociația Producătorilor de Energie Electrică din România
Marina Coandă Bundac, director și Membru Board Camera de Comerț România-Portugalia
Mihai Fugarevici, Director General STADA România
Anca Apahidean, manager pentru Europa de Est a IATA
Anamaria Diaconescu, Director de Evenimente și Parteneriate instituționale One United Properties
Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică

Prezentatorii evenimentului au fost Mihaela Prună, managing partner Grupul de Presă MediaUno și Sergiu Negoțiu Piloff, Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Proiectul ”Împreună protejăm România” a fost inițiat în anul 2020 de Grupul de Presă MediaUno și dezvoltat împreună cu Institutul Național de Statistică și Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, ajungând la 17 ediții de conferințe și 11 ediții de gală organízate și câteva publicații editate.

Detalii despre acest proiect se regăsesc pe https://impreuna-protejam-romania.ro/

Evenimentul din acest an a fost organizat cu sprijinul:

Parteneri instituționali:

Ministerul Apărării Naționale, STS – Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Muzeul Național de Artă al României, Autoritatea pentru Reformă Feroviară, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate -ANMCS, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Colegiul Medicilor din România, Institutul Clinic Fundeni, Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România (OAMGMAMR), International Air Transport Association (IATA), Societatea Română de Sindrom Lynch , Spitalul “Prof. Dr. Eduard Apetrei” Buhuși, Centrul Medical Internațional București, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale ”Dr. Victor Babeș”

Parteneri academici:

Academia de Poliție ”Alexandru Ioan Cuza”, Academia de Studii Economice din București,
Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Universitatea POLITEHNICA din București, Universitatea Româno- Americană, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București

Partener Gold:

Institutul Național de Cercetare- Dezvoltare Turbomotoare COMOTI

Partener cultural:

Ad Libitum Voices

Sponsori:

Active Watch Security, Aeroteh, Energobit, Hera Medical, Starc4sys

Parteneri:

Academia de Artă Handmade București, Alka, prin brandul Coffee Station by Plug In, Anvergura, Aqua Carpatica, Asociația Investitorilor Spanioli în România (ASEMER), Azay Design, BEKO România, Bioderma, Camera de Comerț Bilaterală România- Portugalia, Camera de Comerț și Industrie România-Israel, Casa de Flori, Chocoland, Clinica 32, Creative Sign, Comitetul Sectorial Agricultură, Piscicultură și Pescuit din România, Domeniile Sâmburești, Dr. Max, Freixenet, Fundația Scheherazade, Orologeria GALT, Guinot Institut România, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică ICI București, Impera Systems Security, In Frame, Leonidas România, Porphyras, Qzine Catering, Stada România, Silhouette Medical Beauty, Top Line, Transelectrica.

Parteneri media:

Agenția Națională de Presă Agerpres, Business Voice, Capital, Doctorul zilei, Evenimentul zilei, Focus Energetic, InfoFinanciar, InvesTenergy, Iubim Brașovul, Radio România, Agenția de presă RADOR, Ro Health Review, Sănătatea Press Group, Sănătatea TV, Tele7abc.

O nouă ediție a Galei Excelenței ”Împreună protejăm România”, organizată în mod tradițional de către Grupul de Presă MediaUno, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Institutul Național de Statistică și Asociația MediaUno în preajma Zilei Unirii Principatelor Române, a avut loc pe 21 ianuarie 2025 la Muzeul Național de Artă al României, Sufrageria Regală.

Anul acesta, în cadrul Galei au fost înmânate premii unor lideri și profesioniști care s-au remarcat prin performanțe profesionale deosebite sau au avut un comportament proactiv de susținere a intereselor naționale.

Gala Excelenței „Împreună protejăm România – Un singur gând: România!” a devenit un exemplu de demers prin care ne manifestăm aprecierea față de cei care au dovedit asumare, înțelepciune în decizii și alegerea unei căi drepte pentru rezolvarea problemelor.

Premiile au fost acordate în urma selecției realizate de un juriu format din 15 personalități din domenii diverse de activitate, dintre propuneri făcute de parteneri, sponsori sau alți membri ai comunității Împreună Protejăm România, ce reunește personalități publice și profesioniști prezenți la Summit-urile organizate în cadrul proiectului ”Împreună protejăm România”:

Prof. univ. dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidențial, Departamentul Sănătate Publică din cadrul Președinției României
General ing Ionel Sorin Bălan, Directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale
General (r) Daniel Petrescu, Șeful Statului Major al Apărării dec 2019-nov 2023
Viceamiral Mihai Panait, Șeful Statului Major al Forțelor Navale Române,
General Maior Leonard Gabriel Baraboi, Șeful Statului Major al Forțelor Aeriene Române
Valentin Silivestru, Președinte – Director General Institutul Turbomotoare COMOTI
Chestor de Poliție Georgiana Ramona Dabija, Director Agenția Națională Antidrog
Comisar Șef de Poliție Cristina Stepănescu, Director General Agenția Naționala Împotriva Traficului de Persoane
Vasile Cârstea, Director general DEPOGAZ Ploiești
Cătălin Radu, Director general Bristol Myers Squibb România
Ciprian Teleman, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării decembrie 2020-sept 2021
Tudorel Andrei, Președintele Institutului Național de Statistică
Corneliu Cojocaru, Senior Consultant PR și Comunicare
Mirela Iordan, Country Manager Pfizer România
Mihai Fugarevici, Director General STADA România

Printre premianți s-au aflat: Camelia Șucu, antreprenoare și președinta Societății Crucea Roșie Română, Anca Dragu, Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Petre Tulin, Director General al Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare, Mustafa Tiftikcioğlu, CEO Garanti BBVA România, Gabriela Nistor, Director General al Salt Bank, Murat Büyükerk, CEO Beko România, Moldova, Grecia, Malta și Cipru dar și manageri de companii, medici, ofițeri din structurile Ministerului Apărării Naționale, activiști civici.

Este vorba despre: Prof. Univ. Dr. Valeriu Gheorghiță, Comandantul Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”; Dr. Ana Mihaela Bizubac, Medic Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii “Marie Curie”; Gabriel Ion, Șef birou gestionare activități militare „Invictus”, Statul Major al Apărării; Comandor Sebastian Barote, Statul Major al Forțelor Navale Române; Colonel Cezar Cucoș, Locțiitorul pentru operații și instrucție al șefului Statului Major al Forțelor Terestre Române; Comandor inginer Emilian Manoliu, Statul Major al Forțelor Aeriene Române; Colonel ing. Simina- Iulia Spiridon, Serviciul de Telecomunicații Speciale; Sara Turetta, fondatoare și președintă a asociației ”Save the Dogs and other Animals”; Alexandru Chiriță, Director General Electrica SA; Cristian Secoșan, Director General al Delgaz Grid; Dr. Ec. Elisabeta Ghidiu, Director Departament Strategie și Management Corporativ SNTGN Transgaz SA; Dr. Ing. Adrian-Victor Vevera, Director General al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică ICI București; Dr. Adrian-Gabriel Marinescu, Managerul Institutului Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș”; Prof. Univ. Dr. Simin-Aysel Florescu, Managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale ”Dr. Victor Babeș”; Conf. Univ. Dr. Beatrice Mahler; Drd. Ing. Tiberius-Florian Frigioescu, cercetător științific grad III, Șeful Departamentului de Cercetare-Dezvoltare Sisteme de Propulsie pentru UAV-uri. Drone multirol, INCD Turbomotoare COMOTI.

În deschiderea evenimentului a avut loc un moment artistic de excepție în interpretarea Muzicii Reprezentative a Ministerului Apărării Naționale, iar finalul evenimentului a fost încununat de un concert al grupului vocal Ad Libitum Voices.

Înregistrarea evenimentului poate fi urmărită pe pagina de Youtube Grupul de Presă MediaUno la următorul link:

Proiectul ”Împreună protejăm România” a fost inițiat în anul 2020 de Grupul de Presă MediaUno și dezvoltat împreună cu Institutul Național de Statistică și Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă.

Detalii despre acest proiect se regăsesc pe https://impreuna-protejam-romania.ro/

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul:
Ministerului Apărării Naționale, STS – Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Muzeului Național de Artă al României, Autorității pentru Reformă Feroviară, ANMCS, Agenției Naționale Antidrog, Agenției Națională Împotriva Traficului de Persoane, Colegiului Medicilor din România, Institutului Clinic Fundeni, Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România (OAMGMAMR), International Air Transport Association (IATA), Societății Române de Sindrom Lynch, Spitalului “Prof. Dr. Eduard Apetrei” Buhuși, Centrului Medical Internațional București, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale ”Dr. Victor Babeș”

Parteneri academici:
Academia de Poliție ”Alexandru Ioan Cuza”, Academia de Studii Economice din București,
Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Universitatea POLITEHNICA din București, Universitatea Româno-Americană, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București

Partener Gold:
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare COMOTI

Partener cultural:
Ad Libitum Voices

Sponsori:
Asociația R.O.Z, Banca Transilvania, Blue Space Technology, Grup Feroviar Român, Inspet Ploiești, Sonimpex Topoloveni, Vulpoi & Toader Management

Parteneri:
Alka, prin brandul Coffee Station by Plug In, Allurene, Anvergura, Apulum Alba Iulia, Aqua Carpatica, Asociația Investitorilor Spanioli în România (ASEMER), Azay Design, BEKO România, Biocyte România, Black Bullet, Camera de Comerț Bilaterală România- Portugalia, Camera de Comerț și Industrie România-Israel, Casa de Flori, Hotel CH Bucharest, Clinica 32, Creative Sign, Comitetul Sectorial Agricultură, Piscicultură și Pescuit din România, Delgaz Grid, Depogaz Ploiești, Domeniile Sâmburești, Electrocentrale București, E.on România, Freixenet, Fundația Scheherazade, Garanti BBVA, Orologeria GALT, Guinot Institut România, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică ICI București, Impera Systems Security, In Frame, My Geisha, Petru & Claymoore, Qzine Catering, Romgaz, Stada România, Starc4Sys, Silhouette Medical Beauty, Top Line

Parteneri media:
Agenția Națională de Presă Agerpres, Capital, Convocator.ro, Doctorul zilei, Evenimentul zilei, Focus Energetic, Future Economy, InfoFinanciar, InvesTenergy, Iubim Brașovul, Nine O’Clock, Radio România, Agenția de presă RADOR, Ro Health Review, Sănătatea Press Group, Sănătatea TV, Ziarul News

Visa şi Raiffeisen Bank lansează în premieră în Europa Centrală şi de Est cardul Visa Signature, debit şi credit, extinzând beneficiile exclusiviste pentru deţinătorii de carduri super premium pe piața din România. Inițiativa continuă angajamentul celor două companii de a furniza produse şi servicii financiare inovatoare, oferind clienților avantaje semnificative și o experiență îmbunătățită atunci când folosesc cardurile din portofoliul Visa Premium.

Noul card, realizat 99% din plastic reciclat, a fost inclus în portofoliul de produse al băncii şi este accesibil unui segment  semnificativ de clienţi premium. Visa Signature se remarcă printr-o structură flexibilă și multiple beneficii concepute pentru a oferi un nivel superior de confort și acces extins la o serie de servicii exclusiviste. Printre acestea se numără servicii personalizate de concierge, acces la colecția Visa Luxury Hotel, oferte speciale prin Visa Merchant Offers Centre, precum și servicii de asistență la nivel internațional disponibile permanent (24/7 Global Customer Assistance Services – GCAS).

„Visa Signature reprezintă un pas important în dezvoltarea relaţiei noastre cu clienții din segmentul premium, oferindu-le acces la o gamă largă de beneficii exclusiviste. Noul card Visa Signature vine cu o serie de avantaje concepute special pentru a răspunde nevoilor lor de mobilitate și flexibilitate, oferind plăți sigure și acceptate la nivel global, completate de beneficii premium și o integrare digitală mai simplă. Suntem încântați să colaborăm cu Raiffeisen Bank pentru a aduce această premieră regională în România. Astfel, continuăm parteneriatul strategic extins anul acesta prin emiterea sub sigla Visa a tuturor cardurilor din vastul portofoliu al băncii, confirmând încă o dată că împreună putem inova constant și putem duce segmentul plăților digitale din România la următorul nivel”, a declarat Elena Ungureanu, Country Manager Visa în România.

„Visa este un partener de încredere pentru Raiffeisen Bank încă de la începuturile noastre pe piața din România, iar odată cu parteneriatul exclusiv pe care l-am anunțat anul acesta am pășit într-o nouă etapă a colaborării. Lansarea Visa Signature ne reconfirmă dorința de a veni cu soluții care aduc un plus de valoare atât portofoliului nostru de produse premium, cât și experienței clienților”, a declarat Vladimir Kalinov, Vicepreședinte Retail, Raiffeisen Bank România.

Noul card Visa Signature completează universul Visa Premium, alăturându-se cardurilor Infinite, Platinum şi Gold. Conceput pentru a răspunde exigenţelor unei categorii de clienţi cu venituri ridicate care caută servicii personalizate şi experienţe exclusiviste, Visa Signature extinde oferta de beneficii asociate stilului de viaţă al acestor deţinători de carduri cu produse şi servicii care oferă mai mult confort în viaţa de zi cu zi, precum asigurare completă de călătorie, acces extins în saloanele lounge din aeroporturile naţionale şi internaţionale, servicii de asistenţă globală pentru situaţii de urgenţă.

Beneficiile locale ale cardurilor premium vizează în special serviciile de transport, de asistență rutieră sau de asistență la domiciliu: reduceri la cursele BlackCab, transportul copiilor în condiții de siguranţă, șofer privat pentru transportul cu mașina personală sau transfer la aeroport. De asemenea, deținătorii de carduri Visa Premium beneficiază de reduceri la restaurante, clinici stomatologice, saloane de înfrumusețare și săli de fitness. În plus, aceștia au acces gratuit în lounge-urile aeroporturilor din București, Cluj , Timișoara și Viena și reduceri la pachetele de mobilitate rutieră, care includ mașină la schimb și tractare în caz de accident sau defecțiune tehnică.

Privilegiile internaționale din universul Visa Premium includ asistență globală, acces preferențial la lounge-urile din aeroporturile internaţionale și reduceri semnificative la închirieri auto sau rezervări hoteliere. Visa Luxury Hotel Collection oferă acces la o selecție de peste 900 de locaţii, de la hoteluri boutique la mari lanţuri hoteliere de lux, cu cele mai bune tarife garantate la rezervare, upgrade automat al camerei în funcţie de disponibilitate, statut VIP Guest precum şi alte beneficii. Platforma este disponibilă în 10 limbi și are un serviciu de concierge dedicat.

De asemenea, utilizatorii au acces la Air Refund, un serviciu de asistență care facilitează recuperarea simplă și rapidă a banilor pentru zboruri amânate sau anulate, oferind compensații de până la 600 de euro în funcţie de distanţă şi durata întârzierii, fără comision pentru cazurile nesoluționate.

Mihaela Ioniță și Serge Offers, membri ai Comitetului Executiv, preiau noi roluri de top management la ING DiBa Germania. Florinel Ilie devine Head of Business Banking și continuă să fie membru al Comitetului Executiv

„La ING Bank România încurajăm constant progresul în carieră, prin asumarea de noi oportunități și provocări. Misha Ioniță, Serge Offers și Florinel Ilie preiau noi roluri, extrem de interesante și provocatoare, și sunt în egală măsură bucuroasă și mândră de ei. Aceste schimbări reconfirmă angajamentul organizației noastre de a facilita dezvoltarea personală și profesională a membrilor echipei noastre”, spune Mihaela Bîtu, CEO ING Bank România.

Mihaela Ioniță, actual director de Resurse Umane al ING Bank România, devine noul Head of HR la ING Germania începând cu 1 noiembrie 2024. Mihaela s-a alăturat ING la începutul anului 2023, fiind unul dintre cei mai experimentați profesioniști de resurse umane din România, cu experiență locală și internațională în diferite industrii.

Serge Offers, Head of Business Banking, preia rolul de Head of Business Banking la ING DiBa Germania, începând cu luna octombrie 2024. El va face parte din Comitetul Executiv al ING Germania.

Serge lucrează în cadrul grupului ING de peste 18 ani, fiind membru al Comitetului Executiv al ING Bank România din 2018, inițial în calitate de Chief Financial Officer. Din anul 2022, el a deținut poziția de Head of Business Banking, fiind responsabil de segmentul companiilor mici și mijlocii.

Florin Ilie a preluat funcția de Head of Business Banking al ING Bank România începând cu data de 1 octombrie 2024. În această calitate, Florin rămâne membru al echipei ExCo și director general adjunct.

Florin s-a alăturat echipei ING în anul 2004. De-a lungul anilor în ING, a avut o gamă largă de roluri, în cadrul Retail și Wholesale Banking, deținând din anul 2019 rolul de Head of Wholesale Banking, fiind responsabil cu segmentul companiilor mari.

ING Bank România este parte a ING Group, instituție financiară internațională globală, care oferă servicii bancare unui număr de peste 38 de milioane de clienți individuali, companii sau instituții din peste 40 de țări. Înființată în 1994, ING Bank România este în prezent o bancă universală, oferind produse și servicii tuturor categoriilor de clienți – companii mari și mici, instituții financiare, mici antreprenori și persoane fizice. ING Bank România este singura bancă cu o creștere organică din top 10 bănci locale după active, fără achiziții de portofolii de clienți sau alte bănci. ING Bank România este o bancă universală cu peste 1,8 milioane de clienți din trei segmente de business: persoane fizice (retail), companii IMM-uri & Mid-Corporate și Wholesale Banking. 

Cine sunt cei 11 câştigători ai summitului Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din România, a şasea ediţie: 3 premii speciale şi 8 premii pentru randamentele fondurilor de investiţii

Industria de asset management din România are potențialul de a se dubla sau chiar tripla în următorii ani, cu produsele și strategiile de comunicare potrivite, după ce pe parcursul anului 2024 a menținut un trend ascendent, depășind constant maxime istorice în ce ce privește numărul de investitori. Principalii piloni ai investițiilor de succes sunt recurența, disciplina și un plan pe termen mediu sau lung, astfel că educația financiară rămâne calea cea mai adecvată pentru a transforma cât mai multe persoane în potențiali investitori, în special din generația tânără, atrasă de soluțiile digitale. Acestea sunt câteva dintre principalele concluzii ale celei de-a VI-a ediții a Summitului Administratorilor de Fonduri, organizat de Asociația Administratorilor de Fonduri din România (AAF).

Potrivit celor mai recente statistici ale AAF, la sfârșitul lunii august, numărul investitorilor în fonduri deschise de investiții a depășit 738.000 de participanți, o creștere cu peste 200.000 de clienți față de aceeași perioadă a anului trecut și mai mult decât dublu față de acum cinci ani. Per ansamblu, activele nete ale celor 249 de fonduri deschise și închise, locale și străine, au crescut în luna august cu 0,3% și cu peste 20% de la începutul anului, până la nivelul de 47,9 mld. lei (9,6 mld. euro), intrările nete totalizând 4,1 mdl. lei (817 mil. euro) în cele opt luni ale acestui an.

Cele mai performante cinci fonduri în ultimele 12 luni au înregistrat randamente anuale nete cuprinse între 40,2% și 46,6%, iar pe un orizont de 36 de luni (august 2021-august 2024), cele mai performante cinci fonduri au avut randamente cuprinse între 65,6% și 128,6%. În ceea ce privește activele nete ale celor 95 de fonduri deschise locale, acestea au crescut cu 1%, în luna august, până la 25,6 mld. lei (5,2 mld. euro), și cu 25,6% de la începutul anului. Astfel, fondurile deschise locale au înregistrat în august intrări nete de 252 mil lei (50,6 mil. euro), fiind vizate fondurile de obligațiuni și instrumente cu venit fix (+118,5 mil. lei), cele de acțiuni (+63,6 mil. lei), cele din categoria „alte fonduri” (+46,2 mil. lei) și cele diversificate (+24,4 mil. lei, în timp ce fondurile de randament absolut au înregistrat ieșiri nete (-0,8 mil. lei).

„Dacă industria de asset management din România înregistrează maxime istorice de la lună la lună, acest lucru se datorează, în primul rând, administratorilor de fonduri, care dau dovadă de maturitate, seriozitate și care transmit încredere românilor prin expertiza profesională. Cu toate acestea, activele aflate în administrarea fondurilor reprezintă în continuare foarte puțin, comparativ cu țările din regiune – doar 2% din PIB-ul României, potențialul de creștere fiind uriaș. Educația financiară rămâne cel mai important instrument pe care îl avem la îndemână, pentru a putea transmite informația mai departe, în special în rândul generației tinere, care este tech-savvy și pentru care totul se află la un click distanță. Cifrele ne arată că suntem pe drumul cel bun, trebuie să ne facem văzuți și auziți în continuare și să dezvoltăm instrumentele și produsele potrivite pentru fiecare român care vrea să economisească inteligent, investind”, a declarat președintele AAF, Horia Gustă, în deschiderea Summitului.

Disciplina asigură performanța și în sport, și în investiții

Disciplina, recurența, strategia de investiții și orizontul de timp ediu și lung nu sunt ingrediente de succes doar în investiții, ci și în multe alte domenii ale vieții profesionale a fiecăruia dintre noi, au spus și invitații speciali ai acestei ediții a Summitului AAF: Virgil Stănescu, cel mai cunoscut baschetbalist al României, și Iancu Guda, CFA, economist și realizator TV, cu o vastă experiență în investiții și educație financiară.

Într-o paralelă cu sportul, fostul mare baschetbalist român a explicat participanților că și investițiile, ca și sportul, sunt o cursă constantă, cu suișuri și coborâșuri la finalul căreia investitorul obține satisfacția și confortul financiar pe care și le dorește. Iar „antrenorul”, în cazul investitorilor este administratorul de fond care își ghidează clienții către performanță.

Cunoscutul economist și realizator TV Iancu Guda a subliniat, la rândul său, importanța educației financiare în rândul românilor care, indiferent de  venituri sau nivelul studiilor, sunt dispuși să devină investitori pe măsură ce înțeleg ce este și ce face un fond de investiții și care sunt câștigurile pe termen lung. Este ceea ce-și propune să facă în continuare prin intermediul noului proiect de educație financiară – rubrica „IQ Financiar”, difuzată zilnic de una dintre cele mai cunoscute televiziuni comerciale din România.

Recurența, regula de aur în investiții

Discuțiile din cele două paneluri ale evenimentului s-au axat pe analiza celor mai bune soluții pentru creșterea gradului de informare a pieței, creșterea accesibilității fondurilor de investiții, precum și prezentarea unor soluții investiționale la îndemâna tuturor. Toți cei prezenți la Summit au fost de acord că în România există bani care pot fi investiți, că fondurile de investiții sunt extrem de accesibile și că oricine poate avea acces la un fond, atunci când ia o decizie investițională pentru viitor.

„Disciplina financiară reprezintă un element important în deciziile potențialilor investitori. Aceasta face parte, de altfel, din disciplina vieții. Cred că rolul nostru este să-i învățăm pe oameni de ce este important să facă investiții recurente și, mai ales, să păstreze această recurență pe termen lung. Astăzi, oricine are acces foarte ușor la orice produs investițional, totul este digitalizat și, chiar și cu 100 de lei sau 20 de euro pe lună, se poate începe o investiție. Rolul nostru, al experților financiari, este acela de a explica și de a răspunde întrebărilor clientului, astfel încât acesta să înțeleagă produsul și să decidă care este direcția cea mai bună în alegerea tipului de investiție conform profilului său”, a explicat Dana Dima Demetrian, vicepreședinte executiv Retail & Private Banking al BCR.

Potrivit acesteia, efectele efortului educațional din ultimii ani încep să se regăsească în profilul investitorului. În prezent, doar 60% dintre clienții care realizează investiții recurente se află în media de vârstă 36-65 de ani, un procent de aproximativ 17% sunt tineri sub 36 de ani, ceea ce diferă mult de situația din urmă cu 7-8 ani. De altfel, în prezent, doi investitori din trei (mai mult de 67%) nu dețin depozite, ci economisesc bani doar prin produse de investiții, contrar situației din trecut, când produsul de economisire de bază al clienților bancari era doar depozitul. Educația financiară, înțelegerea volatilității în piețele financiare, dar mai ales înțelegerea fenomenului creșterii inflației, ca fiind un fenomen normal în ciclul economic, conduc la menținerea unor așteptări realiste și, implicit, la susținerea investițiilor recurente pe termen lung.

În ceea ce privește nivelul educației investitorilor, datele arată că există un echilibru între cei cu studii superioare și cei cu studii medii. „Acest lucru este extrem de interesant și ne arată că nu trebuie să fii doctor în economie ca să înțelegi cum funcționează un fond de investiții. Poți să fii un om absolut normal, cu un venit mediu, care înțelege despre ce este vorba în zona financiară și care decide să investească”, a mai adăugat vicepreședintele BCR.

În opinia experților, disciplina financiară este o schimbare de comportament care necesită timp, dar care se poate învăța.

„Succesul investițiilor vine în urma unui proces cu două componente. Prima este recurența așa cum spunea și Warren Buffett: cheltuiește ce-ți rămâne după ce investești și nu investi ce-ți rămâne după ce cheltuiești. A doua componentă, la fel de importantă, este instrumentul pe care l-ai ales. Așadar, diversificarea este o condiție în sine ca să îți atingi obiectivele pe termen lung. Fondul de investiții este instrumentul cel mai facil prin care putem să diversificăm, dincolo de instrumentele de economisire clasice, și atunci, implicit, dobândim cunoștințe despre piață, învățăm să luăm decizii în cunoștință de cauză și cum să ne investim mai bine banii. Disciplina poate să fie și o consecință a faptului că am reușit să înțelegem bine că, pentru atingerea unui obiectiv, trebuie să păstrăm procesul prin care reușim să ajungem acolo. De exemplu, când cineva decide să pornească pe drumul acesta, își disciplinează mai bine finanțele personale, își controlează și își optimizează cheltuielile”, este de părere Mihail Ion, CFA, vicepreședinte Piețe de capital al Raiffeisen Bank România.

Cum poate fi atrasă Generația Z în lumea investițiilor

Pentru că majoritatea celor care investesc activ în România au peste 40 de ani, o provocare pentru industria de asset management este atragerea tinerilor către fondurile de investiții. Iar în contextul în care Generația Z este digitalizată în totalitate și vrea ca totul să fie cât mai simplu și cât mai accesibil, experții din piață sunt de acord că administratorii de fonduri trebuie să vină cu soluții digitale și produse care să le stârnească interesul.

„Poate că tinerii de 18-20-25 de ani nu se gândesc să pună bani deoparte pentru pensie, ei sunt mai preocupați de confortul lor imediat. Dar dacă le prezentăm un produs care îi poate ajuta ca într-un orizont de timp să strângă bani suficienți pentru a-și plăti o școală în străinătate sau pentru a călători sau pentru a-și cumpăra mașina pe care și-o doresc, cu puținii bani pe care îi câștigă îi putem introduce în universul investițiilor, unde, garantat, se vor disciplina și vor deveni investitorii recurenți pe termen lung despre care vorbim. Este imperios necesar să îi înțelegem: cum gândesc, ce priorități au, ce îi determină să ia decizii, și să dezvoltăm instrumente digitale accesibile, care să le faciliteze investițiile și să îi atragă spre investiții pe termen lung”, a explicat Aurel Bernat, director executiv Instituții Financiare și Relații cu Investitorii al Băncii Transilvania.

În opinia lui Răzvan Pașol, CFA, CEO și președinte al Consiliului de Administrație Patria Asset Management, pentru a crește piața, trebuie găsite atât alte canale de distribuție și de vânzare, cât și alte segmente de clienți, la care poate nu au ajuns până acum cu fondurile de investiții. „Vă dau un exemplu din experiența mea. În urmă cu patru ani, am început să discutăm preluarea unui fond care avea sub 10 milioane de lei active la acel moment și câteva sute de investitori. Era singurul ETF din România la acea dată, un fond semi-anonim și dificil de administrat. Am preluat fondul în aprilie 2021, iar astăzi are în jur de 440 de milioane de lei active și peste 26.000 de investitori. Asta a fost o lecție importantă. Trebuie să identificăm noi canale, noi clienți și noi segmente de piață. Trebuie să informăm și să educăm publicul din România în continuare. Încă sunt foarte multe persoane care nu știu ce este acela un fond, nu știu ce e aceea o investiție în general, nu mai vorbim despre ETF-uri sau despre bursă. Mai avem drum lung de parcurs până când informația va ajunge la cât mai multe persoane”, a spus Pașol.

Opinie împărtășită și de Horia Braun Erdei, CFA, președinte al Directoratului General, CEO al Erste Asset Management, care consideră că, pe lângă investitorii nou atrași în fonduri, este loc de creștere și pe segmentul de investitori mai sofisticați, rolul experților financiari fiind acela de a identifica soluțiile potrivite pentru ei. „Soluțiile cele mai potrivite în momentul de față vor trebui să includă din ce în ce mai mult nu doar piața locală, ci și piețe globale și alte tipuri de investiții. Există clar potențial, ne întâlnim cu investitorii și interes există și e mare”, a explicat Braun Erdei.

Încrederea în administratorii de fonduri, antidotul fricii și al lăcomiei

Pe lângă educație financiară, piața mai are de lucrat și la încrederea pe care o transmite investitorilor, este de părere Dragoș Balaci, CEO, membru al Consiliului de Administrație al SAl Atlas Management, iar pentru a inversa trendul retragerilor, atunci când piața scade, și al intrărilor, atunci când piața crește, este nevoie ca investitorii să primească toate informațiile necesare pentru a face față instinctului natural de a-și retrage banii, pentru a nu-i pierde. „Este un proces psihologic de câștigare a încrederii. Pentru că de multe ori te întâlnești cu investitori care sunt fie noi pentru piață, fie noi în relația cu instituția pe care o reprezentăm și trebuie să treacă ceva timp până se câștiga încrederea. Soluția ar fi investiții corect dimensionate ale fiecărui investitor în parte, care nu se simt atât de mult în cazul unor pierderi, până când investitorul capătă încredere în administratorul banilor lui. Pentru că atât pierderile, cât și câștigurile spun ceva și despre administratorul de fond, și despre iscusința acestuia de a investi cel mai bine banii clienților săi”, a explicat Balaci.

În același context, Mănuța Dumitrache, CFA, director Rețea Retail al UniCredit Bank, consideră că deși investitorii, și nu doar cei din România, își ghidează acțiunile după frică și lăcomie, ultimii ani au adus schimbări de trend în ceea ce privește reacția acestora la fluctuațiile piețelor, acesta fiind unul dintre rezultatele demersurilor de educației financiară din ultimii ani. „Lăcomia și frica sunt cele două emoții fundamentale care guvernează lumea investițiilor și care influențează deciziile de investiție. Ele sunt normale și trebuie să învățăm să le gestionam cu multă disciplină și răbdare, prin stabilirea unor obiective financiare clare, diversificarea portofoliilor și menținerea unei perspective pe termen lung. Trendul este mult favorabil și este rezultatul muncii noastre colective de educație financiară din ultimii ani și de diseminare în masă a acestor informații către investitori”, a concluzionat Dumitrache.

Legat de evoluția tehnologiei în domeniul investițiilor, Andrei Burz-Pînzaru, partner Deloitte Legal România/coordonator department Banking & Finance Reff & Asociații, a adus în discuție reglementările legislative pregătite la nivel european, reglementări menite să ofere prin implementarea lor un plus de siguranță administratorilor și investitorilor în privința soluțiilor informatice și a softurilor folosite în industrie. Pe măsură ce generația tânără este tot mai interesată de produsele digitalizate și de tot ce înseamnă social media, crește și riscul apariției unor „scam”-uri, de aceea tehnologia folosită în domeniul investițiilor va fi clar reglementată prin regulamente și directive europene, care vor fi transpuse în următorii ani și în legislația românească.

Toți cei prezenți la dezbatere au concluzionat că societatea românească are semnificativ mai multe cunoștințe despre investiții față de acum zece ani și că are încredere în administratorii de fonduri și în bursă, că investitorii știu mai bine cum să gestioneze perioadele cu inflație galopantă și cu volatilitate pe piețe și că piața are potențial de a atrage în anii următori de două-trei ori mai mulți clienți decât în prezent. Important este ca reprezentanții industriei să continue să facă educație financiară și să vină în întâmpinarea potențialilor clienți cu soluții și produse inovative, care să le satisfacă nevoile.

Asociația Administratorilor de Fonduri din România este organizația profesională neguvernamentală a operatorilor din industria Organismelor de Plasament Colectiv din România, care reunește 23 societăți de administrare a investițiilor (SAI) și administratori de fonduri de investiții alternative (AFIA), Fondul Proprietatea și patru bănci depozitare. Din anul 2007, AAF este membră a European Fund and Asset Management Association (EFAMA).

GALA PROFESIONIȘTILOR DIN ASSET MANAGEMENT 2024

În cadrul summitului s-a desfășurat și cea de-a doua ediție a „Galei Profesioniștilor în Asset Management”, la care au fost premiați cei mai performanți jucători din industrie. Lista laureaților este următoarea:

·   Cel mai performant fond de acțiuni locale în ultimii 3 ani: ETF BET Patria-Tradeville/Patria Asset Management;

·   Cel mai performant fond de acțiuni străine în ultimii 3 ani: BT Technology/BT Asset Management;

·   Cel mai performant fond de obligațiuni în lei în ultimii 3 ani: BRD Simplu/BRD Asset Management;

·   Cel mai performant fond de obligațiuni în valută în ultimii 3 ani: Patria Euro Obligațiuni/Patria Asset Management;

·   Cel mai performant fond diversificat în ultimii 3 ani: Audas Piscator/Atlas Asset Management;

·   Cel mai performant fond de investiții alternative destinat investitorilor de retail, în ultimii 3 ani: FIA Herald/Atlas Asset Management;

·   Cel mai popular fond în ultimele 12 luni (în atragerea de noi investitori): BT FIX/BT Asset Management;

·   Fondul cu cele mai mari resurse atrase în ultimele 12 luni: BRD Simplu/BRD Asset Management;

·   Best Young Fund Manager: Roland Nagy, BT Asset Management;

·   Best innovative fund: BRD Oportunități/BRD Asset Management;

·   Cel mai activ creator de conținut digital despre investiții: Dan Popovici, OTP Asset Management, Adrian Anghel, OTP Asset Management, Dragoș Manolescu, OTP Asset Management, Alexandru Ilisie, OTP Asset Management.

AAF, proiect de rebranding cu ajutorul consultanților Brandocracy

În ultimele luni, AAF a inițiat și derulat, împreună cu echipa de consultanți de la Brandocracy, un proiect de repoziționare, demers care s-a concretizat într-o strategie de brand, respectiv de comunicare de marketing și, de asemenea, într-o nouă identitate vizuală. Un exercițiu complet de rebranding.

Principiile după care se ghidează membrii asociației au fost revalidate, astfel încât – având în focus valorile sale: încrederea, etica, profesionalismul, educația și disciplina –, AAF va continua proiectele pe care deja le derulează de câțiva ani, dar va aduce și perspective care să consolideze rolul fondurilor de investiții în  confortul financiar și prosperitatea românilor.

Strategia servește, astfel, atingerii obiectivelor managerilor de fonduri de investiții din România – de implicare în educația financiară a investitorilor de retail, de creștere a vizibilității conceptului de fonduri de investiții, respectiv de amplificare a recunoașterii contribuției profesioniștilor din industrie la dezvoltarea economiei naționale.

.

România se află într-o perioadă de transformare, iar creșterea economică continuă atrage din ce în ce mai mult interesul brandurilor de lux internaționale. Un raport recent publicat de Colliers subliniază evoluția pieței de lux în Europa Centrală și de Est (CEE-6), inclusiv în România. Raportul indică faptul că pe măsură ce veniturile cresc și aspirațiile românilor pentru un standard de viață mai ridicat devin tot mai evidente, piața de retail de lux își consolidează poziția.

Într-o lume în care consumatorii din ce în ce mai globalizați caută experiențe unice și produse de cea mai înaltă calitate, România se distinge ca o piață emergentă pentru brandurile de lux.

Raportul Colliers despre retailul de lux din CEE-6 subliniază faptul că România, alături de Polonia și Cehia, este în centrul atenției brandurilor internaționale. Dacă până acum, consumatorii români călătoreau pentru a-și face cumpărăturile de lux la Milano, Paris sau Londra, acest lucru începe să se schimbe, pe măsură ce tot mai multe branduri își deschid ușile și în marile orașe din țară.

Un București în plină ascensiune

Capitala României, București, a devenit rapid un pol de atracție pentru brandurile de lux, beneficiind de creșterea puterii de cumpărare a clasei de mijloc și a numărului tot mai mare de milionari locali. Conform datelor raportului Colliers, Bucureștiul se evidențiază ca un oraș cu una dintre cele mai rapide creșteri economice din regiune, având un impact direct asupra pieței de lux. În prezent, aproximativ 8% din gospodăriile din capitală au un venit disponibil de peste 100.000 EUR anual, situându-se deasupra altor capitale din regiune precum Sofia sau Budapesta.

Băneasa Shopping City este epicentrul comerțului de lux în România, găzduind branduri internaționale precum Louis Vuitton, Burberry, Gucci și Valentino. Într-o zonă destinată celor cu gusturi rafinate, acest centru comercial nu doar că atrage clienți locali, dar și turiști din țările vecine, interesați de exclusivitatea și calitatea produselor oferite.

Creșterea cererii pentru mono-branduri și flagship stores

Un trend interesant observat în raportul Colliers este trecerea de la prezența în multi-brand stores la deschiderea de magazine mono-brand și flagship stores. Deși mulți dintre retailerii de lux au intrat inițial pe piață prin francize sau colaborări cu multi-branduri locale, cererea tot mai mare pentru produse premium și exclusivitate determină brandurile să adopte o abordare mai directă. De exemplu, Louis Vuitton și-a consolidat prezența cu un magazin propriu, iar Dior și-a anunțat deschiderea unui flagship store în București în viitorul apropiat.

Aceste magazine oferă o experiență completă, personalizată, de la servicii concierge la colecții exclusive, disponibile doar în anumite locații. Odată cu maturizarea pieței, retailerii de lux se concentrează pe oferirea unor servicii premium clienților români, aducând astfel experiența de shopping la nivelul celor oferite în capitalele occidentale.

Românii și apetitul pentru lux: un nou stil de viață

Cu o economie în creștere și un număr tot mai mare de persoane cu venituri ridicate, românii devin tot mai pasionați de lux. Consumatorii locali nu mai caută doar să cumpere produse de lux, ci aspiră la un stil de viață complet, care îmbină luxul cu rafinamentul și bunul gust. De la colecționarea de genți Hermes și ceasuri Rolex, la vacanțe exclusiviste în destinații de top, luxul a devenit o parte integrantă a stilului de viață al unei noi generații de români cu venituri ridicate.

Această schimbare în comportamentul de consum se reflectă și în interesul crescut pentru experiențe și servicii de lux – de la restaurantele cu stele Michelin la hoteluri boutique și spa-uri exclusiviste. Clienții premium nu mai caută doar produsele de lux, ci și emoția și unicitatea oferite de experiențele acestora. Astfel, Bucureștiul devine o destinație interesantă nu doar pentru retaileri, ci și pentru investitori din sectorul ospitalității de lux.

Impactul turismului internațional

Deși consumatorii locali reprezintă motorul principal al pieței de lux din România, turismul internațional joacă, de asemenea, un rol important. Bucureștiul și alte orașe mari din țară atrag din ce în ce mai mulți turiști din țările vecine, dar și din vestul Europei, Asia și Orientul Mijlociu, care contribuie la creșterea cererii pentru produse și servicii de lux. Creșterea numărului de turiști a determinat și extinderea ofertelor de lux în hotelurile de 5 stele din București, cum ar fi JW Marriott sau Athénée Palace Hilton.

Turismul medical este un alt factor care contribuie la expansiunea pieței de lux în România. Pe măsură ce tot mai mulți turiști vin pentru tratamente estetice de top, aceștia contribuie și la creșterea vânzărilor în sectorul retailului de lux, inclusiv modă, bijuterii și produse de înfrumusețare exclusiviste.

Orașele de provincie intră în joc

Chiar dacă Bucureștiul rămâne principalul centru pentru retailul de lux, orașele din provincie, cum ar fi Cluj-Napoca, Timișoara și Iași, încep să atragă atenția brandurilor internaționale. În Cluj-Napoca, de exemplu, cererea pentru produse premium a crescut odată cu dezvoltarea rapidă a sectorului IT și a startup-urilor, ceea ce a dus la o creștere semnificativă a veniturilor tinerilor antreprenori.

Timișoara, un alt centru urban în plină expansiune, atrage investiții în sectorul imobiliar de lux și în retail, fiind de așteptat ca în anii următori să devină un hub important pentru brandurile de lux.

Perspectivele viitoare ale pieței de lux în România

Conform raportului Colliers, perspectivele pentru retailul de lux în România sunt extrem de favorabile. Deși încă există un decalaj semnificativ între România și piețele de lux din vestul Europei, diferențele se diminuează rapid. În ultimii 15 ani, veniturile populației din România au crescut considerabil, iar apetitul pentru lux a devenit tot mai evident.

Cu toate acestea, pe măsură ce piața se maturizează, brandurile de lux vor trebui să se adapteze noilor cerințe ale consumatorilor români, care sunt din ce în ce mai sofisticați și mai exigenți. O atenție sporită la detalii, servicii personalizate și o experiență de shopping memorabilă vor fi esențiale pentru succesul pe termen lung.

România este așadar pe drumul cel bun pentru a deveni un jucător important pe piața globală a luxului. Cu o clasă de mijloc în creștere și un număr tot mai mare de persoane cu venituri ridicate, țara oferă oportunități semnificative pentru expansiunea brandurilor de lux internaționale. Pe măsură ce orașe precum București, Cluj-Napoca și Timișoara își dezvoltă infrastructura și atractivitatea, retailerii de lux au toate motivele să investească în această piață emergentă și promițătoare.