Cine sunt cei 11 câştigători ai summitului Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din România, a şasea ediţie: 3 premii speciale şi 8 premii pentru randamentele fondurilor de investiţii
Industria de asset management din România are potențialul de a se dubla sau chiar tripla în următorii ani, cu produsele și strategiile de comunicare potrivite, după ce pe parcursul anului 2024 a menținut un trend ascendent, depășind constant maxime istorice în ce ce privește numărul de investitori. Principalii piloni ai investițiilor de succes sunt recurența, disciplina și un plan pe termen mediu sau lung, astfel că educația financiară rămâne calea cea mai adecvată pentru a transforma cât mai multe persoane în potențiali investitori, în special din generația tânără, atrasă de soluțiile digitale. Acestea sunt câteva dintre principalele concluzii ale celei de-a VI-a ediții a Summitului Administratorilor de Fonduri, organizat de Asociația Administratorilor de Fonduri din România (AAF).
Potrivit celor mai recente statistici ale AAF, la sfârșitul lunii august, numărul investitorilor în fonduri deschise de investiții a depășit 738.000 de participanți, o creștere cu peste 200.000 de clienți față de aceeași perioadă a anului trecut și mai mult decât dublu față de acum cinci ani. Per ansamblu, activele nete ale celor 249 de fonduri deschise și închise, locale și străine, au crescut în luna august cu 0,3% și cu peste 20% de la începutul anului, până la nivelul de 47,9 mld. lei (9,6 mld. euro), intrările nete totalizând 4,1 mdl. lei (817 mil. euro) în cele opt luni ale acestui an.
Cele mai performante cinci fonduri în ultimele 12 luni au înregistrat randamente anuale nete cuprinse între 40,2% și 46,6%, iar pe un orizont de 36 de luni (august 2021-august 2024), cele mai performante cinci fonduri au avut randamente cuprinse între 65,6% și 128,6%. În ceea ce privește activele nete ale celor 95 de fonduri deschise locale, acestea au crescut cu 1%, în luna august, până la 25,6 mld. lei (5,2 mld. euro), și cu 25,6% de la începutul anului. Astfel, fondurile deschise locale au înregistrat în august intrări nete de 252 mil lei (50,6 mil. euro), fiind vizate fondurile de obligațiuni și instrumente cu venit fix (+118,5 mil. lei), cele de acțiuni (+63,6 mil. lei), cele din categoria „alte fonduri” (+46,2 mil. lei) și cele diversificate (+24,4 mil. lei, în timp ce fondurile de randament absolut au înregistrat ieșiri nete (-0,8 mil. lei).
„Dacă industria de asset management din România înregistrează maxime istorice de la lună la lună, acest lucru se datorează, în primul rând, administratorilor de fonduri, care dau dovadă de maturitate, seriozitate și care transmit încredere românilor prin expertiza profesională. Cu toate acestea, activele aflate în administrarea fondurilor reprezintă în continuare foarte puțin, comparativ cu țările din regiune – doar 2% din PIB-ul României, potențialul de creștere fiind uriaș. Educația financiară rămâne cel mai important instrument pe care îl avem la îndemână, pentru a putea transmite informația mai departe, în special în rândul generației tinere, care este tech-savvy și pentru care totul se află la un click distanță. Cifrele ne arată că suntem pe drumul cel bun, trebuie să ne facem văzuți și auziți în continuare și să dezvoltăm instrumentele și produsele potrivite pentru fiecare român care vrea să economisească inteligent, investind”, a declarat președintele AAF, Horia Gustă, în deschiderea Summitului.
Disciplina asigură performanța și în sport, și în investiții
Disciplina, recurența, strategia de investiții și orizontul de timp ediu și lung nu sunt ingrediente de succes doar în investiții, ci și în multe alte domenii ale vieții profesionale a fiecăruia dintre noi, au spus și invitații speciali ai acestei ediții a Summitului AAF: Virgil Stănescu, cel mai cunoscut baschetbalist al României, și Iancu Guda, CFA, economist și realizator TV, cu o vastă experiență în investiții și educație financiară.
Într-o paralelă cu sportul, fostul mare baschetbalist român a explicat participanților că și investițiile, ca și sportul, sunt o cursă constantă, cu suișuri și coborâșuri la finalul căreia investitorul obține satisfacția și confortul financiar pe care și le dorește. Iar „antrenorul”, în cazul investitorilor este administratorul de fond care își ghidează clienții către performanță.
Cunoscutul economist și realizator TV Iancu Guda a subliniat, la rândul său, importanța educației financiare în rândul românilor care, indiferent de venituri sau nivelul studiilor, sunt dispuși să devină investitori pe măsură ce înțeleg ce este și ce face un fond de investiții și care sunt câștigurile pe termen lung. Este ceea ce-și propune să facă în continuare prin intermediul noului proiect de educație financiară – rubrica „IQ Financiar”, difuzată zilnic de una dintre cele mai cunoscute televiziuni comerciale din România.
Recurența, regula de aur în investiții
Discuțiile din cele două paneluri ale evenimentului s-au axat pe analiza celor mai bune soluții pentru creșterea gradului de informare a pieței, creșterea accesibilității fondurilor de investiții, precum și prezentarea unor soluții investiționale la îndemâna tuturor. Toți cei prezenți la Summit au fost de acord că în România există bani care pot fi investiți, că fondurile de investiții sunt extrem de accesibile și că oricine poate avea acces la un fond, atunci când ia o decizie investițională pentru viitor.
„Disciplina financiară reprezintă un element important în deciziile potențialilor investitori. Aceasta face parte, de altfel, din disciplina vieții. Cred că rolul nostru este să-i învățăm pe oameni de ce este important să facă investiții recurente și, mai ales, să păstreze această recurență pe termen lung. Astăzi, oricine are acces foarte ușor la orice produs investițional, totul este digitalizat și, chiar și cu 100 de lei sau 20 de euro pe lună, se poate începe o investiție. Rolul nostru, al experților financiari, este acela de a explica și de a răspunde întrebărilor clientului, astfel încât acesta să înțeleagă produsul și să decidă care este direcția cea mai bună în alegerea tipului de investiție conform profilului său”, a explicat Dana Dima Demetrian, vicepreședinte executiv Retail & Private Banking al BCR.
Potrivit acesteia, efectele efortului educațional din ultimii ani încep să se regăsească în profilul investitorului. În prezent, doar 60% dintre clienții care realizează investiții recurente se află în media de vârstă 36-65 de ani, un procent de aproximativ 17% sunt tineri sub 36 de ani, ceea ce diferă mult de situația din urmă cu 7-8 ani. De altfel, în prezent, doi investitori din trei (mai mult de 67%) nu dețin depozite, ci economisesc bani doar prin produse de investiții, contrar situației din trecut, când produsul de economisire de bază al clienților bancari era doar depozitul. Educația financiară, înțelegerea volatilității în piețele financiare, dar mai ales înțelegerea fenomenului creșterii inflației, ca fiind un fenomen normal în ciclul economic, conduc la menținerea unor așteptări realiste și, implicit, la susținerea investițiilor recurente pe termen lung.
În ceea ce privește nivelul educației investitorilor, datele arată că există un echilibru între cei cu studii superioare și cei cu studii medii. „Acest lucru este extrem de interesant și ne arată că nu trebuie să fii doctor în economie ca să înțelegi cum funcționează un fond de investiții. Poți să fii un om absolut normal, cu un venit mediu, care înțelege despre ce este vorba în zona financiară și care decide să investească”, a mai adăugat vicepreședintele BCR.
În opinia experților, disciplina financiară este o schimbare de comportament care necesită timp, dar care se poate învăța.
„Succesul investițiilor vine în urma unui proces cu două componente. Prima este recurența așa cum spunea și Warren Buffett: cheltuiește ce-ți rămâne după ce investești și nu investi ce-ți rămâne după ce cheltuiești. A doua componentă, la fel de importantă, este instrumentul pe care l-ai ales. Așadar, diversificarea este o condiție în sine ca să îți atingi obiectivele pe termen lung. Fondul de investiții este instrumentul cel mai facil prin care putem să diversificăm, dincolo de instrumentele de economisire clasice, și atunci, implicit, dobândim cunoștințe despre piață, învățăm să luăm decizii în cunoștință de cauză și cum să ne investim mai bine banii. Disciplina poate să fie și o consecință a faptului că am reușit să înțelegem bine că, pentru atingerea unui obiectiv, trebuie să păstrăm procesul prin care reușim să ajungem acolo. De exemplu, când cineva decide să pornească pe drumul acesta, își disciplinează mai bine finanțele personale, își controlează și își optimizează cheltuielile”, este de părere Mihail Ion, CFA, vicepreședinte Piețe de capital al Raiffeisen Bank România.
Cum poate fi atrasă Generația Z în lumea investițiilor
Pentru că majoritatea celor care investesc activ în România au peste 40 de ani, o provocare pentru industria de asset management este atragerea tinerilor către fondurile de investiții. Iar în contextul în care Generația Z este digitalizată în totalitate și vrea ca totul să fie cât mai simplu și cât mai accesibil, experții din piață sunt de acord că administratorii de fonduri trebuie să vină cu soluții digitale și produse care să le stârnească interesul.
„Poate că tinerii de 18-20-25 de ani nu se gândesc să pună bani deoparte pentru pensie, ei sunt mai preocupați de confortul lor imediat. Dar dacă le prezentăm un produs care îi poate ajuta ca într-un orizont de timp să strângă bani suficienți pentru a-și plăti o școală în străinătate sau pentru a călători sau pentru a-și cumpăra mașina pe care și-o doresc, cu puținii bani pe care îi câștigă îi putem introduce în universul investițiilor, unde, garantat, se vor disciplina și vor deveni investitorii recurenți pe termen lung despre care vorbim. Este imperios necesar să îi înțelegem: cum gândesc, ce priorități au, ce îi determină să ia decizii, și să dezvoltăm instrumente digitale accesibile, care să le faciliteze investițiile și să îi atragă spre investiții pe termen lung”, a explicat Aurel Bernat, director executiv Instituții Financiare și Relații cu Investitorii al Băncii Transilvania.
În opinia lui Răzvan Pașol, CFA, CEO și președinte al Consiliului de Administrație Patria Asset Management, pentru a crește piața, trebuie găsite atât alte canale de distribuție și de vânzare, cât și alte segmente de clienți, la care poate nu au ajuns până acum cu fondurile de investiții. „Vă dau un exemplu din experiența mea. În urmă cu patru ani, am început să discutăm preluarea unui fond care avea sub 10 milioane de lei active la acel moment și câteva sute de investitori. Era singurul ETF din România la acea dată, un fond semi-anonim și dificil de administrat. Am preluat fondul în aprilie 2021, iar astăzi are în jur de 440 de milioane de lei active și peste 26.000 de investitori. Asta a fost o lecție importantă. Trebuie să identificăm noi canale, noi clienți și noi segmente de piață. Trebuie să informăm și să educăm publicul din România în continuare. Încă sunt foarte multe persoane care nu știu ce este acela un fond, nu știu ce e aceea o investiție în general, nu mai vorbim despre ETF-uri sau despre bursă. Mai avem drum lung de parcurs până când informația va ajunge la cât mai multe persoane”, a spus Pașol.
Opinie împărtășită și de Horia Braun Erdei, CFA, președinte al Directoratului General, CEO al Erste Asset Management, care consideră că, pe lângă investitorii nou atrași în fonduri, este loc de creștere și pe segmentul de investitori mai sofisticați, rolul experților financiari fiind acela de a identifica soluțiile potrivite pentru ei. „Soluțiile cele mai potrivite în momentul de față vor trebui să includă din ce în ce mai mult nu doar piața locală, ci și piețe globale și alte tipuri de investiții. Există clar potențial, ne întâlnim cu investitorii și interes există și e mare”, a explicat Braun Erdei.
Încrederea în administratorii de fonduri, antidotul fricii și al lăcomiei
Pe lângă educație financiară, piața mai are de lucrat și la încrederea pe care o transmite investitorilor, este de părere Dragoș Balaci, CEO, membru al Consiliului de Administrație al SAl Atlas Management, iar pentru a inversa trendul retragerilor, atunci când piața scade, și al intrărilor, atunci când piața crește, este nevoie ca investitorii să primească toate informațiile necesare pentru a face față instinctului natural de a-și retrage banii, pentru a nu-i pierde. „Este un proces psihologic de câștigare a încrederii. Pentru că de multe ori te întâlnești cu investitori care sunt fie noi pentru piață, fie noi în relația cu instituția pe care o reprezentăm și trebuie să treacă ceva timp până se câștiga încrederea. Soluția ar fi investiții corect dimensionate ale fiecărui investitor în parte, care nu se simt atât de mult în cazul unor pierderi, până când investitorul capătă încredere în administratorul banilor lui. Pentru că atât pierderile, cât și câștigurile spun ceva și despre administratorul de fond, și despre iscusința acestuia de a investi cel mai bine banii clienților săi”, a explicat Balaci.
În același context, Mănuța Dumitrache, CFA, director Rețea Retail al UniCredit Bank, consideră că deși investitorii, și nu doar cei din România, își ghidează acțiunile după frică și lăcomie, ultimii ani au adus schimbări de trend în ceea ce privește reacția acestora la fluctuațiile piețelor, acesta fiind unul dintre rezultatele demersurilor de educației financiară din ultimii ani. „Lăcomia și frica sunt cele două emoții fundamentale care guvernează lumea investițiilor și care influențează deciziile de investiție. Ele sunt normale și trebuie să învățăm să le gestionam cu multă disciplină și răbdare, prin stabilirea unor obiective financiare clare, diversificarea portofoliilor și menținerea unei perspective pe termen lung. Trendul este mult favorabil și este rezultatul muncii noastre colective de educație financiară din ultimii ani și de diseminare în masă a acestor informații către investitori”, a concluzionat Dumitrache.
Legat de evoluția tehnologiei în domeniul investițiilor, Andrei Burz-Pînzaru, partner Deloitte Legal România/coordonator department Banking & Finance Reff & Asociații, a adus în discuție reglementările legislative pregătite la nivel european, reglementări menite să ofere prin implementarea lor un plus de siguranță administratorilor și investitorilor în privința soluțiilor informatice și a softurilor folosite în industrie. Pe măsură ce generația tânără este tot mai interesată de produsele digitalizate și de tot ce înseamnă social media, crește și riscul apariției unor „scam”-uri, de aceea tehnologia folosită în domeniul investițiilor va fi clar reglementată prin regulamente și directive europene, care vor fi transpuse în următorii ani și în legislația românească.
Toți cei prezenți la dezbatere au concluzionat că societatea românească are semnificativ mai multe cunoștințe despre investiții față de acum zece ani și că are încredere în administratorii de fonduri și în bursă, că investitorii știu mai bine cum să gestioneze perioadele cu inflație galopantă și cu volatilitate pe piețe și că piața are potențial de a atrage în anii următori de două-trei ori mai mulți clienți decât în prezent. Important este ca reprezentanții industriei să continue să facă educație financiară și să vină în întâmpinarea potențialilor clienți cu soluții și produse inovative, care să le satisfacă nevoile.
Asociația Administratorilor de Fonduri din România este organizația profesională neguvernamentală a operatorilor din industria Organismelor de Plasament Colectiv din România, care reunește 23 societăți de administrare a investițiilor (SAI) și administratori de fonduri de investiții alternative (AFIA), Fondul Proprietatea și patru bănci depozitare. Din anul 2007, AAF este membră a European Fund and Asset Management Association (EFAMA).
GALA PROFESIONIȘTILOR DIN ASSET MANAGEMENT 2024
În cadrul summitului s-a desfășurat și cea de-a doua ediție a „Galei Profesioniștilor în Asset Management”, la care au fost premiați cei mai performanți jucători din industrie. Lista laureaților este următoarea:
· Cel mai performant fond de acțiuni locale în ultimii 3 ani: ETF BET Patria-Tradeville/Patria Asset Management;
· Cel mai performant fond de acțiuni străine în ultimii 3 ani: BT Technology/BT Asset Management;
· Cel mai performant fond de obligațiuni în lei în ultimii 3 ani: BRD Simplu/BRD Asset Management;
· Cel mai performant fond de obligațiuni în valută în ultimii 3 ani: Patria Euro Obligațiuni/Patria Asset Management;
· Cel mai performant fond diversificat în ultimii 3 ani: Audas Piscator/Atlas Asset Management;
· Cel mai performant fond de investiții alternative destinat investitorilor de retail, în ultimii 3 ani: FIA Herald/Atlas Asset Management;
· Cel mai popular fond în ultimele 12 luni (în atragerea de noi investitori): BT FIX/BT Asset Management;
· Fondul cu cele mai mari resurse atrase în ultimele 12 luni: BRD Simplu/BRD Asset Management;
· Best Young Fund Manager: Roland Nagy, BT Asset Management;
· Best innovative fund: BRD Oportunități/BRD Asset Management;
· Cel mai activ creator de conținut digital despre investiții: Dan Popovici, OTP Asset Management, Adrian Anghel, OTP Asset Management, Dragoș Manolescu, OTP Asset Management, Alexandru Ilisie, OTP Asset Management.
AAF, proiect de rebranding cu ajutorul consultanților Brandocracy
În ultimele luni, AAF a inițiat și derulat, împreună cu echipa de consultanți de la Brandocracy, un proiect de repoziționare, demers care s-a concretizat într-o strategie de brand, respectiv de comunicare de marketing și, de asemenea, într-o nouă identitate vizuală. Un exercițiu complet de rebranding.
Principiile după care se ghidează membrii asociației au fost revalidate, astfel încât – având în focus valorile sale: încrederea, etica, profesionalismul, educația și disciplina –, AAF va continua proiectele pe care deja le derulează de câțiva ani, dar va aduce și perspective care să consolideze rolul fondurilor de investiții în confortul financiar și prosperitatea românilor.
Strategia servește, astfel, atingerii obiectivelor managerilor de fonduri de investiții din România – de implicare în educația financiară a investitorilor de retail, de creștere a vizibilității conceptului de fonduri de investiții, respectiv de amplificare a recunoașterii contribuției profesioniștilor din industrie la dezvoltarea economiei naționale.
.
