Muzeul Zeitz de artă contemporană africană (Zeitz MOCAA), situat în celebrul complex V&A Waterfront din Cape Town, și-a deschis porțile pentru public vineri, organizatorii estimand 24.000 de vizitatori în primul weekend.

Omul de afaceri german Jochen Zeitz, fostul CEO al brandului sportiv Puma, a donat mii de opere de artă din colecția sa privată muzeului, în timp ce proprietarii complexului V&A Waterfront au finanțat transformarea clădirii, un fost siloz pentru grâu, cu 38 de milioane de dolari. Lucrările au durat patru ani, iar acum „catedrala” de beton adăpostește în 6.000 de metri pătrați sute de opere ale artiștilor africani.

Silozul istoric, format din 42 de cilindri masivi din beton, a fost convertit într-un muzeu de celebrul arhitect britanic Thomas Heatherwick, care a devenit cunoscut pentru faptul că a proiectat podul rotitor hidraulic din Londra.

Zeitz MOCAA va expune lucrări de artă din secolul al XXI-lea în 80 de galerii răspândite pe cele nouă etaje. Spațiul său central este un atriu de 27 de metri înălțime, tăiat în forma unui bob de porumb, în amintirea destinației inițiale a silozului.

Muzeul include, un restaurant pe acoperiș, o grădină cu sculpturi, o librărie, facilități educative și un hotel.

Expoziția inaugurală include lucrări ale artistului sud-african celebru în toată lumea William Kentridge, precum și opere ale unor tinere talente, precum Kudzarai Chiurai din Zimbabwe, El Loko din Togo și Nandipha Mntambo din Swaziland.

Artista sud-africană Mary Sibande a descris deschiderea muzeului drept „un moment excitant pentru a fi un artist practicant în Africa”.

Artista Michele Mathison, care trăiește în Zimbabwe și Africa de Sud, a declarat că muzeul, deși se află la Cape Town, va avea un impact pozitiv pentru artiștii de pe întreg continentul.

„Impactul și influența muzeului vor fi uriașe în întreaga regiune”, a spus Mathison. Zeitz MOCAA se află sub patronajul unor personalități de prim rang, precum fostul secretar general al ONU Kofi Annan și actorul Robert Redford.

Printre lucrările impresionante din muzeu este și „iimpundulu zonke ziyandilenda”, o sculptură din cauciuc, bandă și lumini care sugerează un dragon asamblată de sud-africanul Nicholas Hlobo. Opera face parte, ca multe altele de la MOCAA, din colecția privată a lui a Jochen Zeitz.

Fostul CEO al brandului sportiv Puma a declarat că a început să se intereseze de arta contemporană în timpul anilor săi new-yorkezi.

„Nu m-am considerat niciodată un colecționar, voiam pur și simplu să mă înconjur de artă”, mărturisește el, precizând că și-a fixat ca obiectiv să formeze o colecție care reprezintă diversitatea și creativitatea artiștilor africani.

„Am descoperit Africa în urmă cu 30 de ani și m-am îndrăgostit. Am vrut să dau înapoi ceva locului pe care îl consider astăzi casa mea”, mai spune Zeitz.

Conform propriei mărturii, aceasta a fost una dintre principalele dificultăți ale pariului său: să găsească în toate colțurile lumii urmele operelor fondatoare ale artei contemporane africane, să le reunească și apoi să le aducă „undeva pe continent”.

A fost o misiune îndeplinită în cazul unor artiști precum nigeriana Taiye Idahor, malgașul Joël Andrianomearisoa sau fotograful angolez Edson Chagas, primul artist african premiat la Bienala de la Veneția în 2013.

Expusă acum în tunelele care formează parterul clădirii, munca sa constituie o operă pe care curatorul șef Mark Coetzee o descrie drept „extrem de generoasă”. De fapt, fiecare vizitator este invitat să ducă acasă una dintre miile sale de fotografii. „Opera sa poate astfel exista chiar în sânul comunității care ne înconjoară”, și-a exprimat el satisfacția.

Cei care au gândit muzeul nu s-au mulțumit însă doar cu repatrierea producției artistice africane pe continent, ci au depus eforturi și pentru a-l face mai accesibil publicului. O dată pe săptămână, vizita este gratuită pentru toți deținătorii de pașapoarte africane.

Decizia de a stabili acest muzeu la Cape Town, și nu la Nairobi, Lagos sau Dakar, a ridicat însă câteva sprâncene, notează AFP, citat de Agerpres.ro

Exproprierile forțate care au marcat era apartheidului și, mai recent, creșterea nivelului de trai în orașul cel mai meridional de pe continentul african i-au dat acestuia imaginea unui oraș mai degrabă ostil săracilor de culoare.