Casa Sotheby’s, care a beneficiat mult timp de o poziţie dominantă pe piaţa licitaţiilor, fiind promptă în deciziile sale ce au vizat diversificarea şi implantarea în străinătate, a fost prinsă din urmă în ultimii ani de marea sa rivală, Christie’s, în acest domeniu extrem de concurenţial, informează AFP, potrivit Agerpres.ro.

Înfiinţată în 1744 de antreprenorul britanic Samuel Baker, casa Sotheby’s s-a consacrat multă vreme aproape în exclusivitate licitaţiilor de cărţi, înainte de a se diversifica la începutul secolului al XIX-lea. Însă abia în 1917 celebra casă îşi completează aspectul actual, odată cu mutarea sa din cartierul Strand, epicentrul editorial al Londrei, într-un sediu nou construit în Mayfair, inima centrului artistic londonez.

Sub conducerea lui Peter Wilson (din 1958 până în 1980), Sotheby’s şi-a continuat transformarea şi a deschis birouri la New York. În 1964, pe atunci considerată prima casă de licitaţii din lume, Sotheby’s a achiziţionat rivala americană din acest sector de activitate, Parke-Bernet, care avea legături strânse cu înalta societate newyorkeză.

Peter Wilson a înţeles foarte repede interesul de a face din licitaţiile casei Sotheby’s veritabile evenimente, organizate pentru a atrage personalităţi şi vedete, folosind cultura – destul de nouă – a recordului şi o abordare lipsită de complexe în faţa banului, o atitudine care se detaşează foarte clar de tradiţionala discreţie britanică.

Vânzarea colecţiei Goldschmidt în 1958 a reprezentat un moment de cotitură pe piaţa licitaţiilor: actorii Kirk Douglas şi Anthony Quinn, dar şi Lady Churchill, au asistat la eveniment, contribuind la uriaşul succes al acestuia.

Prima casă veritabil internaţională, Sotheby’s a organizat apoi licitaţii la Hong Kong (1973), în Rusia (1988) şi în India (1992). Pentru a-şi creşte şi mai mult vizibilitatea, s-a cotat la Bursa de la Londra în 1977, înainte de a fi cumpărată, în 1983, de omul de afaceri american Alfred Taubman, care o scoate de la bursă şi o transformă în companie americană.

Acest fiu de imigranţi polonezi, care a făcut avere cu lanţuri de centre comerciale, a reprezentat un nou impuls pentru Sotheby’s, pe atunci în dificultate şi confruntată cu o concurenţă tot mai mare din partea mai tinerei case Christie’s. Alfred Taubman a modernizat-o şi a implementat numeroase servicii pentru colecţionari, în special cele de stocare, finanţare şi asigurare, înainte de a o reintroduce la bursă, în 1988.

Sotheby’s a depăşit astfel din nou Christie’s, însă doar pentru o perioadă scurtă de timp. Începând cu anii 1990, marea ei rivală s-a clasat cu regularitate în fruntea topului încasărilor generate pe piaţa licitaţiilor. Sotheby’s, o casă cu o istorie bicentenară, a fost zguduită şi de un scandal provocat de o înţelegere cu rivala Christie’s, dezvăluit în 1997 de autorităţile americane.

Ancheta a dezvăluit că ambele case au colaborat timp de şase ani într-o manieră concertată. Scandalul a provocat plecarea lui Alfred Taubman, dar şi a lui Diane Brooks, CEO-ul de la Sotheby’s, considerată, în epocă, cea mai influentă femeie de pe piaţa licitaţiilor de artă.

Procesul lui Alfred Taubman şi condamnarea lui la închisoare cu executare, în 2002, au reprezentat o publicitate pe care casa Sotheby’s ar fi preferat să o evite. De la începutul anilor 2010, Christie’s a depăşit tot mai mult Sotheby’s, stimulată de un savant simţ al marketingului şi al promovării, constatat mai ales cu ocazia istoricei vânzări a tabloului „Salvator Mundi”, în 2017, şi a colecţiei Rockefeller, în 2018.

Pe o piaţă în care trebuie să lupţi pentru a atrage colecţionarii şi pentru a obţine dreptul de a organiza vânzarea unor colecţii majore, Christie’s se situează cu regularitate pe primul loc. În 2018, Christie’s a realizat vânzări de 7 miliarde de dolari, contra 5,2 miliarde de dolari pentru Sotheby’s. În anul 2017, diferenţa a fost şi mai mare: 6,6 miliarde de dolari, faţă de 4,5 miliarde de dolari.