La începutul lunii, Islanda a modificat în tacere o serie de prevederi din programul său de acordare de vize de lucru pentru cetăţenii din afara spaţiului Schengen, astfel că americanii şi alţi străini vor putea să intre şi să rămână în această ţară timp de şase luni, respectând si un mic amănunt: să aibă enituri anuale cu șase cifre, potrivit Bloomberg.

„Cred că ideea de bază este atragerea profesioniştilor cu salarii mari din Silicon Valley sau San Francisco, care să vină şi să îşi cheltuiască banii aici”, spune Asta Gudrun Helgadottir, membru al Partidului Piraţilor şi fost membru al Parlamentului din Islanda. Chiar dacă deţinătorii unei vize de lucru nu sunt, tehnic, turişti, speranţa autorităţilor este ca aceştia să închirieze locuinţele libere de pe platforma Airbnbs, să umple mesele la restaurante şi să facă excursii în weekend-uri pentru a explora insula. Cu atât mai mult cu cât este vorba de persoane înstărite.

Islanda nu este prima ţară care vrea să îi atragă pe cei care muncesc remote cu scutiri de vize. Bermuda, Barbados, Insulele Caiman şi Estonia au încercat şi ele această strategie pentru a atrage venituri din străinătate într-o perioadă în care turismul este afectat de pandemie.

Oferta Islandei este unică prin faptul că se adresează strict celor bogaţi. De exemplu, Bermuda cere doar o taxă de 263 de dolari pentru cei care vor să îşi schimbe viaţa în carantină pentru o aventură în insula de vacanţă. În schimb, Islanda cere dovezi că solicitantul are un salariu de cel puţin un milion de coroane (7.360 de dolari) pe lună sau aproximativ 88.000 de dolari pe an, iar solicitanţii trebuie să respecte şi cerinţe suplimentare privind asigurarea de sănătate.

Ministerul Justiţiei din Islanda, care se ocupă de acordarea vizelor, a dat publicităţii informaţii limitate despre noul program. Însă, localnicii cred că obiectivul este stimularea investiţiilor fără a crea aglomeraţie şi, mai important, fără a pune presiune pe sistemul naţional de sănătate, care poate fi uşor împovărat în condiţiile în care ţara are o populaţie de aproximativ 357.000 de locuitori. Există şi speranţa că o dovadă a venitului va împiedica rezidenţii temporari să concureze cu islandezii pentru locurile de muncă locale.

În 2018, după un deceniu de creştere rapidă a turismului, Islanda a înregistrat 2,3 milioane de vizitatori, iar turiştii internaţionali au depăşit populaţia locală în raport de şapte la unu. Nimeni nu se aştepta ca în cea mai mare parte a anului 2020 singurele zboruri care vor pleca din Islanda vor transporta peşte destinat exportului.

Trecerea de la o extremă la alta a dus la scăderea numărului de vizitatori cu 79%, chiar şi după ce călătoriile în interiorul spaţiului Schengen s-au reluat în cursul verii. Însă, la fel ca şi în Veneţia, Thailanda şi Amsterdam, trei destinaţii turistice care în mod tradiţional erau supra aglomerate, au apărut şi beneficii în această perioadă de criză. Islanda va încerca să le păstreze în continuare.

Proiectele hoteliere cu volum mai mic în zonele mai nepopulate sunt în lucru. Succesul primelor două cabane de lux din Islanda, proprietatea Deplar Farm, administrată de Eleven Experiences și proprietatea focusata pe wellness la Blue Lagoon, unde tarifele încep de la 2.000 USD pe noapte, au arătat că dezvoltările de cinci stele pot prospera, chiar și în o țară care este mai populară printre turistii de weekend, decât printre cei care sunt în căutarea unor resorturi.

Anul 2020 a început cu lansarea Hotelului Buubble, cu 18 structuri în formă de cupolă aflate în locații secrete și îndepărtate din întreaga țară – unele în păduri, altele de-a lungul coastei sau în zona Luminilor Nordice (Aurora Boreală) ale Cercului de Aur (Golden Circle).

Următorul punct de atracție va fi în stațiunea Six Senses, zonă înconjurată de un lanț de munți plini de cascade, pe coasta de sud-est a insulei, într-un colț puțin explorat din țara vikingă numită Valea Ossura. Când se va deschide în 2022, resortul va cuprinde 70 de camere și câteva căsuțe private, întinse pe 4.000 de acri plină de cai și animale sălbatice.