O mască africană din secolul al XIX-lea, aparţinând tribului Fang din Gabon, a fost vândută la licitaţie în Franţa pentru suma de 4,2 milioane de euro.

Masca este considerată a fi extrem de rară și ar aparține unei societăţi secrete a populaţiei Fang din Gabon. Reprezentanții casei de licitații din Montpellier spun ca vânzarea ei a depăşit mult estimarea, foarte prudentă, făcută  de cel mult 400.000 de euro.

În 2006, o mască din lemn de 48 cm aparţinând aceluiaşi trib a fost cumpărată la Paris pentru suma de 5,9 milioane de euro, un record pentru acest tip de obiect a cărui estetică a inspirat pictori precum Modigliani şi Picasso.

În timpul licitației au avut loc proteste ale unor gabonezi care au cerut restituirea acesteia ţării de origine. De altfel, din sala de licitație s-a exclamat: „Este vorba despre un bun furat”. Era virba despre un bărbat care s-a prezentat drept un membru al comunităţii gaboneze din Montpellier.

„Vom depune o plângere. Strămoşii noştri, strămoşii mei, din comunitatea Fang, vor recupera acest obiect”, un „bun colonial dobândit pe căi necinstite”, a afirmat el.

Reprezentanții poliției din Franța au spus însă că vânzarea s-a făcut în mod legal, conform informaţiilor deținute.

Masca africană reprezintă o figură umană stilizată, cu o frunte lată şi bombată, ochi migdalaţi şi un nas care plonjează spre o gură mică. Bărbia se curbează în faţă şi este înconjurată de o barbă din fibre de rafie.

Masca a intrat, la începutul secolului trecut in posesia guvernatorul colonial francez Rene-Victor Edward Maurice Fournier (1873-1931) – staţionat la Dakar şi apoi în Congo-ul Francez – probabil în timpul unui turneu în Gabon, se arată în catalogul de vânzare. Potrivit testelor efectuate, artefactul a fost realizat în secolul al XIX-lea.

Descendenţii guvernatorului au găsit masca cu ocazia vânzării unei proprietăţi de familie, „într-o mansardă” unde fusese uitată din anii 1920, fără a şti că este vorba despre un artefact rar. Se pare că nu există decât circa 10 măşti de acest tip în lume.

Masca aparţinea societăţii secrete Ngil, formată din așa ziși justiţiari care mergeau prin sate pentru a-i vâna pe cei care făceau probleme, inclusiv pe cei suspectaţi de vrăjitorie.