Piaţa de artă a crescut în 2018 pe plan mondial (+4%), pentru al treilea an consecutiv, atingând un record absolut înregistrat după 1945, cu 539.000 de loturi vândute, în pofida unei încetiniri înregistrate în al doilea semestru, a anunţat luni publicaţia franceză Artprice, lider mondial în domeniul bazelor de date ce includ cotaţiile şi indicii de preţuri ai operelor de artă, informează AFP.

Acest raport anual, comunicat în exclusivitate redacţiei AFP, a fost realizat pe baza vânzărilor realizate la licitaţiile publice (comisioane de vânzare incluse) înregistrate de Artprice şi de partenerul său chinez Artron. Vânzările au inclus picturi, sculpturi, desene, fotografii, stampe, videoclipuri, instalaţii, tapiserii, dar nu şi antichităţi, bunuri culturale anonime şi obiecte de mobilier, scrie Agerpres.ro.

Produsul global al vânzărilor a atins în 2018 pragul de 15,5 miliarde de dolari (+4%). Creşterea s-a bazat pe piaţa occidentală (+12%), stimulată la rândul ei de Statele Unite (+18%).

Brexit-ul nu pare să aibă impact asupra pieţei de artă din Marea Britanie (+12%). Italia (+17%) şi Japonia (+31%) au beneficiat de un an favorabil, în timp ce Franţei (-10%) „i-au lipsit fără niciun dubiu piesele frumoase”, potrivit experţilor de la Artprice.

Piaţa chineză (-12%) din jurul celor patru piloni ai săi – Beijing, Hong Kong, Shanghai şi Guangzhou – îşi continuă restructurarea, casele de licitaţii încercând să îşi reducă rata de obiecte rămase nevândute, care a fost anul trecut de 54%.

Potrivit Artprice, deşi „cumpărătorii din Occident s-au arătat foarte încrezători în primul semestru, au fost mult mai exigenţi odată cu primele vânzări din sezonul de toamnă”.

Global, precizează Artprice, piaţa a afişat o rată de obiecte nevândute între 30% şi 35%, „o cifră justă” potrivit lui Thierry Ehrmann, fondatorul Artprice, însă al doilea semestru a fost marcat de o rată de lucrări rămase nevândute neobişnuit de mare pe piaţa obiectelor de lux.

„Încetinirea din al doilea semestru (-7,4% în Occident şi -15,6% în China) este contrabalansată prin noi recorduri, profund simbolice, care dovedesc că persoanele care cumpără nu şi-au pierdut în niciun caz încrederea, ci se concentrează pe cele mai frumoase obiecte”, se afirmă în raport.

David Hockney a devenit cel mai scump artist în viaţă, după ce una dintre lucrările sale, „Portrait of an Artist (Pool with Two Figures)”, s-a vândut la o licitaţie organizată de casa Christie’s cu 90,3 milioane de dolari.

Arta contemporană şi postbelică – care deţin împreună 38% din piaţă – rămân locomotivele pieţei de artă.

Statele Unite, China şi Marea Britanie concentrează 85% din cifra de afaceri mondială, cu 44% din totalul tranzacţiilor. Există însă şi o diversificare evidentă, cu 40 de naţionalităţi diferite prezente în Topul 500 al artiştilor.

New York rămâne pe primul loc în topul mondial al oraşelor, cu nouă dintre cele mai profitabile licitaţii de artă organizate anul trecut.

Pe termen lung, a remarcat fondatorul Artprice, „Marea Asie, care concentrează deja peste o treime din valoarea mondială a pieţei de artă, ar putea să domine mapamondul peste cinci-zece ani”.

Pe plan global, muzeele şi fundaţiile private prosperă, graţie unei veritabile economii a divertismentului: produse derivate, vizite virtuale etc. Industria muzeală (publică şi privată) a achiziţionat 72% dintre operele puse în vânzare la licitaţii şi a realizat opt dintre cele mai scumpe 10 achiziţii ale anului 2018, potrivit Artprice. Primele 100 de muzee ale lumii au înregistrat o creştere de 1.200% a numărului de vizitatori în raport cu anul 2002.

Apetitul pentru artă este un manifest pe piaţa occidentală. „Această veritabilă mană artistică nu este rezervată elitei financiare, iar operele vândute cu peste 50.000 de dolari” nu reprezintă decât 4% din volumul global.

Repartizarea vânzărilor din Occident pe categorii: pictură (40%), stampe (22%), desen (21%), sculptură (8%) şi fotografie (4%).

Pablo Picasso a înregistrat o performanţă excepţională în 2018: 3.390 de loturi vândute cu 744,4 milioane de dolari. Preţurile au crescut şi pentru lucrările semnate de Kazimir Malevitch şi Pierre Soulages. De notat şi succesul artiştilor afro-americani, precum pictorul Kerry James Marshall.

Însă Artprice reaminteşte în raportul său şi un eveniment insolit din 2018: în octombrie, casa Christie’s a vândut la New York prima operă de artă concepută integral de un program de inteligenţă artificială (IA). Tabloul „Edmund de Belamy” a atins pragul de 432.500 de dolari, depăşind de 45 de ori limita superioară a intervalului său estimativ. Lucrarea este prima operă realizată de colectivul Obvious, alcătuit din trei tineri francezi – un inginer, un antreprenor şi un artist.