se poate vorbi despre o mică revoluție în lumea trufelor. Cercetătorii francezi au reușit să dezvolte controlat această ciupercă care până acum erau recoltată numai în pădure.

Trufa albă de Italia, o varietate foarte apreciată şi foarte scumpă, va putea fi de acum înainte produsă şi în Franţa graţie unei premiere mondiale: dezvoltarea controlată, în plantaţie, a acestei ciuperci.

Câteva astfel de ciuperci, extrem de apreciate în gastronomia de lux, au fost recoltate în ultimii doi ani pe o plantaţie din sud-vestul Franţei, unde au fost plantaţi arbori micorizaţi, purtători pe rădăcinile lor de micelii ale ciupercii Tuber magnatum – Trufa albă de Italia.

„Este pentru prima dată când trufe Tuber magnatum sunt recoltate într-o plantaţie şi în afara arealului de repartizare geografică pentru această varietate”, a anunţat marţi, într-o conferinţă de presă online, Bruno Robin, preşedintele Pepinieres Robin, o pepinieră aflată la originea acestei inovaţii, în colaborare cu Institutul Naţional de Cercetări pentru Agricultură, Alimentaţie şi Mediu (INRAE) din Franţa.

Până în prezent, producţia franceză de trufe se limita la două varietăţi principale: trufa neagră, produsă majoritar în sistem de plantaţie, şi trufa de Burgundia.

Trufa albă este vedeta ciupercilor. Trufa albă italiană, cu culoarea sa și aromele intense, ar putea fi cultivată acum în Franța, așa cum a fost anunțat de către cercetătorii de la Institutul Național de Cercetări Agronomice (Inrae) și Robin Nurseries. În timpul unei conferințe de presă organizate marți (16 februarie), partenerii din spatele acestei revoluții a trufelor au subliniat că este o premieră pentru că „trufa albă este recoltat exclusiv în pădure”, spre deosebire de verișoara sa, trufa neagră, care este cultivată în proporție mai mare de 80% în plantație „.

Trufa albă este de până la cinci ori mai scumpă și se găseşte majoritar în Italia şi în Europa Centrală.

Un studiu publicat marţi în revista Mycorrhiza „demonstrează că obţinerea de trufe albe prin cultură este posibilă”, a rezumat Claude Murat, director de cercetare în cadrul INRAE.

„Pentru noi este o mare descoperire”, a declarat în aceeaşi conferinţă de presă Michel Tournayre, preşedintele Federaţiei franceze a cultivatorilor de trufe. „Ne oferă perspective mai importante pentru dezvoltarea truficulturii în Franţa”, a adăugat el.

Fără garanţia reuşitei, administratorii Pepinierele Robin vindeau încă din 2008 arbori micorizaţi cu trufa albă de Italia, cunoscută şi sub denumiri precum „trufa albă de Piemont”, „trufa albă de Alba” şi „trufa magnaţilor”. Unii dintre acei arbori s-au aflat la originea descoperirii ce a fost anunţată marţi.

Reuşita acestei micorizaţii, mult mai dificil de realizat decât în cazul trufei negre, permite cultivatorilor, potrivit promotorilor ei, să producă de acum înainte trufe albe de Italia şi în Franţa, într-o manieră controlată, la fel ca pentru oricare altă cultură.

Administratorii Pepinierelor Robin speră să vândă în acest an „câteva mii” de astfel de puieţi de arbori, care vor putea, peste câţiva ani, să producă trufe albe.

Trufa albă, denumită științific tuber magnatum Pico, este extrem de rară. Crește doar în regiunile Balcanilor, în Italia, mai rar în Elveția și în sud-estul Franței.

Trufele albe se vând în prezent cu preţuri cuprinse între 1.500 şi 5.000 de euro per kilogram, spre deosebire de preţul trufei negre, care variază între 500 şi 1.000 de euro per kilogram, potrivit Federaţiei franceze a cultivatorilor de trufe. Franţa produce aproximativ 30 de tone de trufe pe an.

Această ciupercă subterană, a cărei asociere cu un copac – deseori stejari, plopi sau tei – este esențială dezvoltării sale, era încă relativ necunoscută oamenilor de știință în urmă cu câțiva ani. „Numeroasele încercări de cultivare a trufelor albe, care au avut loc în Italia între 1980 și 1990, nu au avut succes”, a explicat Claude Murat.

Această inovație științifică aduce speranță pentru un sector al luxului subminat de încălzirea globală. „Cultivarea trufelor albe este posibilă”, a concluzionat Claude Murat, în fața secretarului de stat pentru afaceri rurale, Joël Giraud, care a lăudat descoperirea cercetătorilor francezi.