Anul acesta, de Ziua Națională a Culturii, la Artmark sunteți invitați să puneți mâna pe Eminescu, la „Aventura Eminescu”… Ceea ce la un muzeu sau într-o casă memorială nu puteți face este posibil AICI. Spun cei de la Artmark, doar aici îl puteți atinge pe Eminescu! Și cu această ocazie sunteți poftiți, în perioada 12-21 ianuarie, să descoperiți un mix de expoziții menit să aducă laolaltă cât mai mulți iubitori de frumos, cultură, poezie, valori, PERFORMANȚĂ.

Seria integrală „CAIETELE EMINESCU”, un bust al poetului realizat de sculptorul Ion Jalea – care este la PRIMA ÎNTÂLNIRE cu publicul, o serie de manuscrise (inclusiv pe suport audio și însoțite de O SURPRIZĂ VIDEO) ale conferințelor realizate de clasicistul și filosoful Petru Creția, care a fost și unul dintre cei mai de seamă eminescologi recenți, iată doar câteva dintre ATRACȚIILE acestei perioade de la Palatul Cesianu-Racoviță, acest muzeu în permanentă transformare, deschis ZILNIC, cu acces LIBER, între orele 10.00-20.00.

Vă invităm în „Camerele Eminescu” de la Palatul Cesianu-Racoviță, amenajate cu sprijinul deosebit al Muzeului Național al Literaturii Române și al Bibliotecii Academiei Române, care vă pot mijloci o apropiere nu doar sufletească și pioasă de poet, ci și fizică.

Și puteți face cunoștință, grație unui proiect inedit propus de Federația Română de Fotbal, în anul deosebit al revenirii României la Campionatul European (EURO 2024), cu Naționala Culturii.

Deschiderea oficială Zilele Culturii Naționale la Palat va avea loc luni, 15 ianuarie, ora 11.00, în prezența reprezentanților Artmark și Federației Române de Fotbal. Vor fi alături și Miodrag Belodedici – membru în Comisia Tehnică FRF, și Marius Niculae – director sportiv al loturilor naționale de juniori și tineret.

Expusă foarte rar integral, această serie a caietelor facsimilate ale lui Mihai Eminescu, realizată de Academia Română la împlinirea a 155 de ani de la nașterea acestuia, numită „cel mai important proiect al culturii române”, oferă „o imagine completă a interiorului pe care poetul nu îl dezvăluia tuturor”. La Artmark, de Zilele Culturii Naționale la Palat, le puteți răsfoi și consulta în liniște și îndrumați, la cerere, de un consilier. Puteți pune mâna pe Eminescu și datorită altor exponate-surpriză pe care le-am pregătit.

Vă promitem o experiență cu totul deosebită, vă lansăm o invitație în „Paradisul pe care Eminescu l-a sădit în limba română”, după cum ne spune Horia-Roman Patapievici, președintele Artmark. „Spun că Eminescu a sădit Paradisul, nu doar că l-a creat, din următorul motiv. Pentru că teza mea este că există un strat al limbii române care se traduce printr-un tip de muzicalitate a ei, pe care Eminescu l-a creat și care pentru noi este o experiență actuală, vie, posibilă, a Paradisului. Eminescu avea expresia pentru civilizațiile dispărute că sunt «îngropate risipe». Aventura la care vă invit este să dezgropăm îngropatele risipe ale paradisului din poezia lui Mihai Eminescu. Și ca să înțelegem poezia lui Eminescu trebuie să-i parcurgem manuscrisele, unde vedem că intențiile lui Mihai Eminescu erau mult mai mari și nu pot fi judecate pornind de la poeziile antume. Manuscrisele conțin și schițe, exerciții, așadar redimensionează complet opera lui și arată felul în care Mihai Eminescu își vedea lucrarea poetică”, detaliază Horia-Roman Patapievici.

Cunoașteți „Naționala Culturii”

Pentru publicul iubitor de performanță, Federația Română de Fotbal organizează „Naționala Culturală”, o serie completă de tricouri din colecția „Euro 2024”, cu numele unor însemnați oameni de cultură. Acestea sunt expuse la Palat și vor face parte dintr-o licitație caritabilă specială, din seria Licitațiilor de Fapte Bune. Banii adunați cu ocazia acestui eveniment vor fi donați unei cauze umanitare dedicate luptei împotriva abandonului școlar.

Vă facem cunoștință cu Naționala Culturii, pe noile tricouri ale Naționalei de la EURO 2024.

1. Mihai Eminescu (15),
2. Constantin Brâncuși (19),
3. George Enescu (81),
4. Nicolae Grigorescu (38),
5. Nicolae Tonitza (86),
6. Ștefan Luchian (1),
7. Dimitrie Cantemir (26),
8. Lucian Blaga (9),
9. Mircea Eliade (13),
10. Ion Luca Caragiale (30) și
11. Emil Cioran (8).

Tricoul Naționalei este inspirat de rezistența și perseverența care definesc suporterii români. Este conceput pentru a rezista la toate presiunile și provocările pe care suporterii le întâmpină, de la lacrimi și emoții până la minutele tensionate de la finalul meciurilor. Echipamentul poartă brâul tradițional, drept un simbol al valorilor care ne-au ținut uniți de-a lungul timpului și care ne vor face să mergem înainte cu încredere.

„În folclorul românesc, puterea voinicilor luptători stătea în brâu și ne dorim ca acesta să ne inspire în continuare. Așadar, intrăm în luptă cu un tricou puternic pentru suporteri puternici. Brâul conține elemente emblematice pentru regiunile istorice ale României, o trimitere la trecutul nostru comun, cel care ne aduce împreună și ne motivează să credem și să continuăm. Pe teren sau în tribune, avem același țel: să clădim succesul echipei naționale! Și acum și al Naționalei Culturii”, ne transmit reprezentanții Federației Române de Fotbal.