Renumita cantareata, actrita si style icon Jane Birkin a fost de acord sa dezvaluie pentru The Telegraph o parte din extravagantele fara de care nu ar putea sa traiasca.

Ce porti?

Saint Laurent menswear-nu are varsta-mai ales tricourile de barbati purtate foarte largi, cravate, smokingurile tuxedo, pentru cand am un concert sau dau vreun premiu. Altfel, port pantaloni baggy sau orice in care reusesc sa intru.

In picioare ce porti?

Pantofii mei gri-verde cu toc inalt Pierre Hardy, sau pantofi de tenis.

Accesorii de lux?

Bineinteles o geanta Hermes Birkin…si buzunare largi.

Produse de beauty?

L’air de Rien, parfumul pe care l-am creat impreuna cu Miller Harris, crema de corp de la E. Coudray si borcanul de pot pourri de la Santa Maria Novella.

Casa de vis?

In fiecare zi imi vine cate o idee noua, de obicei din invidie. O ferma plina de animale ar fi distractiva pentru copii, un apartament deasupra unui magazin de peste din Istanbul, un castel…nu, nu un hotel in Venetia… Cea mai recenta fantezie a mea, este un apartament cu gradina pe acoperis, in Saint Germain, in apropiere de restaurante si cinematografe. In cele din urma, conteaza mai mult oamenii decat locul in sine.

Imaginea preferata?

Copiii dormind.

La ce opera de arta ravnesti?

„Intoarcerea fiului risipitor” de Rembrandt.

Obiectul cel mai de pret pe care il detii?

Aveam o maimuta de plus pe care unchiul meu o castigase la o tombola. O duceam cu mine peste tot, dormea cu mine, cunostea pe toata lumea, pe fostul meu sot John (Barry), pe partenerul meu Serge (Gainsbourg), pe cele trei fiice ale mele Kate, Charlotte si Lou… I-am scris intr-un jurnal. Era magic, am facut-o si pe sora mea sa creada ca este real, punandu-i mancare in gura. Si-a incheiat viata in cimitirul Montparnasse, alturi de Serge astfel incat Serge sa nu se simta singur.

Ce colectionezi?

Dezordine. Pur si simplu nu pot arunca nimic la gunoi, sunt incapabila. Dezordinea pe care o acumulez este uimitoare!

Ce bei?

Horlicks.

Calatoria preferata?

Cand Lou avea 14 ani, i-am spus sa puna un ac intr-un atlas, si i-am promis ca o voi duce oriunde se va deschide. S-a deschis undeva intre Islanda si Istanbul, asa ca am ales Instanbul si duse am fost. A fost o bucurie, ne-am plimbat in jurul Palatului Pera si Hotelul Yesil Ev in apropiere de Moscheea Suleymaniye unde Mitterrand obisnuia sa stea cand mergea la Istanbul.

Designul preferat?

Probabil stilul japonez, lemnul simplu fara urma de dezordine. Ah… dar si Anglia Victoriana! Sau poate stilul interior gen Bonnard si Vuillard.

Exista cumva vreun lux al vietii pe care il consideri necesitate?

Timpul. Asta in aduce aminte ca trebuie sa plec spre cina.