Tag Archives ministerul culturii

STYLE GUIDE

Manuscrisele scriitorilor Emil Cioran şi Mircea Eliade au fost expuse în premieră la Biblioteca Naţională

Cele cinci manuscrise aparținând scriitorilor Emil Cioran și Mircea Eliade, achiziționate recent de Ministerul Culturii, au fost expuse joi pentru prima dată, la Biblioteca Națională a Românie. Manuscrisele vor intra în patrimoniul Bibliotecii Naționale a Românie.

Cu această ocazie, a fost marcată Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autor, Ziua Bibliotecarului din România și, totodată, împlinirea a 10 ani de la inaugurarea sediului nou al Bibliotecii, din Bd. Unirii, nr. 22.

Manuscrisele originale cu care publicul se poate întâlni pentru prima dată sunt: „Aveux et anathemes”, autor Emil Cioran, datare 1986, exemplar unic, „Note pentru 1935-1936″, Mircea Eliade, datare 1935-1936, exemplar unic ce cuprinde schițele autorului în creion pentru cursul „Problema răului în filosofia indiană”, „Despre filosofia medievală”, autor Mircea Eliade, datare cca 1925, exemplar unic, „Schițe și note asupra filosofiei yoga”, autor Mircea Eliade, datare cca 1930, exemplar unic și „Povestea unui om nenorocit”, autor Mircea Eliade, exemplar unic, scriere din tinerețea autorului – lucrare publicată în „Cum am găsit piatra filosofală”.

Expoziția va fi însoțită de un moment artistic, în care actrița Daniela Nane a citit  câteva fragmente din opera celor doi scriitori, iar pianistul Andrei Racu de la Teatrul Muzical Ambasadorii a interpretat câteva piese clasice îndrăgite de publicul larg.

Sărbătorită pentru prima dată la data de 23 aprilie 1996, Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autor a fost decretată la Conferința UNESCO un an mai devreme, din dorința de a încuraja lectura și de a marca trecerea în neființă a trei scriitori de referință la nivel mondial: William Shakespeare, Miguel de Cervantes și Inca Garcilaso de la Vega.

Instituită de Guvernul României pe 14 aprilie 2005, Ziua Bibliotecarului din România se sărbătorește anual de întreaga comunitate de bibliotecari, prin activități de promovare a lecturii.

„Nu avem voie să uităm că scriitorul şi istoricul religiilor Mircea Eliade, precum și filosoful şi eseistul Emil Cioran au lăsat în urmă o moştenire culturală impresionantă, iar statul român avea datoria morală de a păstra colecția de manuscrise în patrimoniul său.
Achiziţia unor manuscrise din tezaurul literaturii române este prima realizată după 1990! Mă bucur că am putut face parte din echipa care a reușit această negociere”, a declarat ministrului Culturii, Lucian Romașcanu.
STYLE GUIDE

Sectorul cultural revine la viață după o perioadă foarte dificilă

După aproape doi ani în care activitățile culturale au fost restricționate, evenimentele cu publicul derulându-se la capacitate redusă de 50% sau chiar 30% grad de ocupare, în funcție de numărul de îmbolnăviri din localitatea de derulare, sectorul cultural-creativ, unul dintre cele mai afectate de pandemia provocată de virusul SARS-Cov2, își va putea derula activitățile cu public, în condiții asemănătoare celor de dinainte de martie 2020, a anunțat Ministerul Cuturii.

Se elimină purtarea măştii de protecţie, dar se are în vedere păstrarea recomandării ca aceasta să fie purtată în spațiile aglomerate. Totodată, activitățile nu vor mai ține cont de rata de infectare și de incidența cazurilor Covid în localitate, iar evenimentele se pot derula și după ora 22:00. Gradul de ocupare a sălilor sau a spațiilor la exterior nu mai este determinat de numărul îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2 și nu mai este necesar certificatul verde.

„Aceste măsuri produc efecte benefice pentru toate instituțiile de cultură, iar câștigătorii sunt atât organizatorii evenimentelor culturale, cât și publicul. Derularea spectacolelor, întâlnirilor sau chiar a unor concerte în mediul online a fost o gură de oxigen pe toată perioada pandemiei și vreau să îi felicit pe toți angajații din instituțiile de cultură care au venit astfel în întâmpinarea noastră. Mă simt însă dator să subliniez că trebuie să avem grijă în continuare de sănătatea noastră și să fim atenți cu cei din jurul nostru”, a transmis Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu.

Decalarea programului de lucru și telemunca nu mai sunt obligatorii, dar există posibilitatea de a fi stabilite, în continuare, cu acordul angajatorului.

ROMANIA LUXURY

Ministerul Culturii lanseaza Stagiunea Artistica Muzicala Estivala 2020

Ministerul Culturii lansează, începând cu 10 iulie, SAMER 2020 – Stagiunea Artistică Muzicală Estivală a României 2020. Starea de urgenţă şi starea de alertă au generat noi reguli de petrecere a timpului liber, în condiţii speciale. Astfel, instituţiile de spectacol s-au adaptat și au descoperit noi spaţii urbane care să fie utilizate pentru evenimente de care publicul să se poată bucura în siguranţă.

„Îmi doresc ca toţi managerii instituțiilor de spectacol să găsească soluții creative și spații alternative pentru desfășurarea evenimentelor, dar fără a face rabat de la regulile de sănătate. În urma discuțiilor cu managerii de instituții culturale din subordinea Ministerului Culturii am pregătit această stagiune estivală, adaptată situației curente. Va fi o stagiune în aer liber care are potențialul de a atrage public nou. Să nu uităm că artele spectacolului au debutat acum mai mult de 2500 de ani în aer liber şi doar de 500 de ani acestea se regăsesc în spaţiu închis”, a declarat ministrul culturii Bogdan Gheorghiu”.

Stagiunea estivală de muzică şi operă a României 2020 implică 11 instituţii care vor organiza propria stagiune outdoor:

1 Centrul Național de Artă „Tinerimea Română”;

2 Corul Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”;

3 Filarmonica „George Enescu“;

4 Opera Maghiară din Cluj-Napoca;

5 Opera Naţională Bucureşti;

6 Opera Națională Română din Cluj-Napoca;

7 Opera Naţională Română din Iaşi;

8 Opera Naţională Română din Timişoara;

9 Teatrul Muzical „Ambasadorii”;

10 Teatrul Naţional de Operetă și Balet „Oleg Danovski“ din Constanța;

11 Teatrul Naţional de Operetă și Musical „Ion Dacian“.

Spectacolele organizate de aceste instituții vor fi promovate pe pagina Facebook a Ministerului Culturii sub #SAMER, așa încât publicul să poată avea acces la întregul program de spectacole care vor avea loc în această vară.

ROMANIA LUXURY

144 de ani de la nasterea lui Constantin Brancusi

Miercuri se împlinesc 144 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi.
Ministerul Culturii organizează miercuri proiecţii holografice şi tururi ghidate, la care vor participa diverse oficialităţi, inclusiv premierul desemnat Ludovic Orban.

Constantin Brâncuşi, născut pe 19 februarie 1876, în localitatea Hobiţa, din judeţul Gorj, şi decedat pe 16 martie 1957, la Paris, în Franţa, figură centrală în mişcarea artistică modernă, este unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.

În noiembrie 2015, era promulgată legea pentru declararea Zilei Brâncuşi ca sărbătoare naţională, stabilită pe 19 februarie. Legea a fost iniţiată ca o „reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea” lui Constantin Brâncuşi de către statul român. Legea prevede că, pe 19 februarie, autorităţile administraţiei publice locale şi centrale pot organiza şi sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

Ministerul Culturii organizează mai multe evenimente pentru a marca Ziua Naţională Constantin Brâncuşi. Astfel, la Muzeul Naţional de Artă al României din Bucureşti, între orele 14.00 şi 16.00 vor avea loc tururi ghidate în sala Brâncuşi. La 17:30, în sala Sufrageria Regală va avea loc o ceremonie de decorare a unor personalităţi culturale, la care vor participa ministrul propus al Culturii, Bogdan Gheorghiu, şi Sergiu Nistor, consilier prezidential, şeful departamentului Cultură, Culte, Centenar. De la ora 18.30 va avea loc Turul Ghidat pentru oficialităţi, iar, la ora 19.00 vor fi susţinute alocuţiuni de către premierul Ludovic Orban, Michele Ramis, ambasadorul Franţei în România, şi Bogdan Gheorghiu.

De la ora 19.00 va avea loc un spectacol de proiecţii holografice şi mapping, în curtea Palatului Regal.

La Târgu-Jiu, de la ora 10.30, va avea loc deschiderea Muzeului Naţional Constantin Brâncuşi. De asemenea, va fi vernisată o expoziţie cu zece fotografii donate de Centrul Pompidou din Paris Muzeului Naţional de Artă al României şi cu alte 33 de imagini document de la ridicarea „Coloanei fără sfârşit”.

Cine a fost Constantin Brâncuşi

Sculptorul s-a născut pe 19 februarie 1876, la Hobiţa, judeţul Gorj, şi a absolvit, în 1902, Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti.

În 1903, a primit prima comandă a unui monument public, bustul generalului medic Carol Davila, care a fost instalat la Spitalul Militar din Bucureşti. Acesta este, de altfel, singurul monument public al lui Brâncuşi din Bucureşti, scrie Mediafax.ro.

La scurt timp, în 1906, îşi expune lucrările pentru prima oară la Société Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d’Automne din Paris.

În 1907 este prezentată prima versiune a „Sărutului”, care a stat la baza celebrei lucrări „Poarta Sărutului”, din ansamblul de la Târgu-Jiu, din care fac parte şi „Coloana fără sfârşit” şi „Masa Tăcerii”. „Rugăciunea” şi „Domnişoara Pogany” se mai numără printre lucrările celebre ale sculptorului român.

Brâncuşi s-a stabilit la Paris, unde s-a stins din viaţă în martie 1957 – a fost înmormântat în cimitirul Montparnasse -, lăsând moştenire statului român atelierul său şi un număr important de lucrări. Statul român, condus de partidul comunist, a refuzat însă să accepte moştenirea lui Brâncuşi. Astfel, atelierul său a revenit statului francez, iar Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris păstrează lucrările lăsate moştenire statului român prin testament.

Ansamblul Brâncuşi de la Târgu-Jiu a fost inclus, în 1991, pe lista tentativă a UNESCO. În ianuarie 2018, Ministerul Culturii redepus dosarul de candidatură al Ansamblului Brâncuşi pentru includerea în patrimoniul mondial UNESCO. Potrivit site-ului Institutului Naţional al Patrimoniului, ansamblul realizat în România este singura lucrare de artă monumentală de amploare creată de Constantin Brâncuşi, care avea la data conceperii proiectului (1935 – 1936) o recunoaştere mondială.

În ultimii ani, cota de piaţă a lui Constantin Brâncuşi, care a contribuit major la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană, a crescut semnificativ.

În 2018, sculptura sa „La jeune fille sophistiquée” a fost vândută la licitaţie pentru 62 de milioane de euro, iar Brâncuşi a devenit astfel al doilea cel mai scump sculptor din lume, după Alberto Giacometti.

ROMANIA LUXURY

Ministerul Culturii cere Casei de licitatii Historic sa opreasca vanzarea manuscriselor lui Mircea Eliade

Ministerul Culturii cere Casei Historic să oprească licitaţia manuscriselor lui Mircea Eliade şi să permită Muzeului Naţional de Istorie a României să negocieze direct cu ofertanţii achiziţii din fondul Handoca.

„Ministerul Culturii îşi doreşte ca patrimoniul cultural al României să rămână în proprietatea statului român şi, de aceea, cerem public agentului economic Historic să oprească licitaţia şi să permită Muzeului Naţional de Istorie a României, prin managerul său, dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu, să negocieze direct cu ofertanţii achiziţionarea tuturor manuscriselor aflate la vânzare din fondul Handoca. Suntem convinşi că o astfel de soluţie este în interesul tuturor părţilor implicate atât din punct de vedere material, cât şi moral”, se afirmă într-un comunicat de presă postat pe site-ul Ministerului Culturii.

Manuscrise ale lui Mircea Eliade au fost scoase la vânzare de Casa de licitaţii Historic. Licitaţia „Manuscrise, dedicaţii şi scrisori” este programată pentru 16 decembrie.

Potrivit comunicatului, în urma contactării reprezentanţilor Direcţiei pentru Cultură a Municipiului Bucureşti, Ministerul Culturii a fost informat că „nu a fost transmisă documentaţia pentru clasarea manuscriselor”.

„Potrivit expertizării realizate pe baza criteriilor prevăzute de Normele de Clasare aprobate prin H.G. nr. 886/2008 de expertul acreditat – consilierul de specialitate al agentului economic Historic, dr. Alin Ciupală, punctajul valoric obţinut de fiecare dintre manuscrise este mai mic de 150 puncte, caz în care acestea nu sunt susceptibile de clasare. Important de reţinut este faptul că, potrivit atestării obţinute, expertul agentului economic întocmeşte rapoarte de expertiză în vederea clasării bunurilor pentru care răspunde individual, în baza pregătirii sale, iar validitatea acestor rapoarte poate fi infirmată ori confirmată numai de o altă expertiză dispusă de instanţa de judecată”, a explicat Ministerul Culturii.

Potrivit sursei citate, statul român nu poate achiziţiona prin exercitarea dreptului de preemţiune decât bunuri de patrimoniu mobil clasate.

Ministerul Culturii subliniază însă că, „în cazul unor asemenea bunuri, susceptibile de a fi clasate, agentul economic Historic ar fi fost obligat să înştiinţeze Direcţia pentru Cultură a Municipiului Bucureşti despre manuscrisele lui Mircea Eliade în vederea declanşării procedurii de clasare şi să transmită serviciului nostru deconcentrat cererile de clasare, rapoartele de expertiză întocmite de un expert acreditat în domeniul bunurilor de importanţă tehnică, fişa standard a bunurilor, fotografiile color ale bunurilor şi înştiinţarea privind oferta de vânzare a respectivelor bunuri”.