Tag Archives monet

STYLE GUIDE

„De la Manet la Koons”, prima licitatie a anului dedicata unei colectii de grafica si gravura europeana

”Deschide anul 2022 surprins de impresionante opere semnate de Picasso, Dali, Monet, Matisse, Magritte, Gauguin sau de lucrări care au spart tiparele vremurilor create de Warhol, Lichtenstein sau Basquiat. Totodată, vei descoperi piese de grafică avangardiste ce poartă semnătura lui Victor Brauner, Eugen Ionesco și Marcel Iancu. Începe colecția de artă cu opere-simbol pentru arta lumii!”, anunță Artmark.

„De la Manet la Koons”, prima licitaţie a anului, care este dedicată unei colecţii de grafică şi gravură europeană, semnată de marii maeştri ai lumii, va avea loc pe 25 ianuarie la Artmark.

Lucrări de Picasso, Dali, Monet, Matisse, Magritte sau Gauguin, dar şi de maeştri români aparţinând avangardei universale – Victor Brauner, Marcel Iancu sau Hedda Sterne vor fi licitate de la ora 19.00, online şi prin telefon.

„Venus girafă” de Salvador Dali, o sculptură din bronz, are o estimare stabilită între 4.000 şi 6.000 de euro.

Lucrarea face parte dintr-o ediţie limitată de 1.500 de piese, fuzionate de Venturi Arte (Bologna). A fost concepută şi turnată pentru prima dată în anul 1973, în bronz, în tehnica „cerii pierdute”.

Parte a mişcării suprarealiste a secolului XX, piesele de artă ale lui Salvador Dalí reprezintă adevărate manifestări ale inconştientului, rezultate în urma contractării durităţii materiale şi a irealităţii care se transmite prin aceasta.

În licitaţie este şi „Stephan Roll” de Victor Brauner (estimată între 2.500 şi 3.500 de euro), un tuş şi acuarelă pe hârtie.

De Stephan Roll, poet şi prozator de avangardă, pe Victor Brauner avea să îl lege o strânsă prietenie, cei doi desfăşurându-şi activitatea în cadrul aceloraşi medii de avangardă ale epocii („75 HP”, „Punct”, „Integral”, „Unu”). Brauner şi va aduce contribuţia ca ilustrator în cadrul a două volume ale sale, „Poeme în aer liber” (1929) şi „Moartea vie a Eleonorei” (1930), editate de Stephan Roll în cadrul Colecţiei Integral şi a Editurii Unu.

„Yellow Pumpkin” de Yayoi Kusama (după), o lucrare din polipropilenă, a fost estimată între 800 şi 1.200 de euro.

De vineri, cele 111 loturi pot fi văzute la Palatul Cesianu-Racoviţă din Bucureşti.

HOME LUXURY

Piata artei contemporane, stimulata de NFT-uri

NFT-urile (non-fungible token), certificate de autenticitate asociate unui obiect virtual (imagine, videoclip, mesaj pe Twitter, etc.), au revoluţionat piaţa mondială a artei, stimulată de arta contemporană, care a devenit „locomotiva” acesteia, potrivit raportului anual al companiei Artprice.

Graţie acestor NFT-uri, care garantează autenticitatea şi caracterul unic al operelor digitale, precum şi migraţiei masive în spaţiul online a licitaţiilor de artă contemporană după declanşarea crizei sanitare, vânzările de astfel de obiecte la licitaţiile publice au atins nivelul record de 2,7 miliarde de dolari în exerciţiul financiar 2020-2021 (+117%), scrie Agerpres.ro.
Cu 102.000 de opere contemporane (artişti născuţi după 1945, care s-au remarcat în pictură, sculptură, instalaţii, desene, fotografii, stampe, videoclipuri şi, de acum, NFT-uri) vândute între 30 iunie 2020 şi 30 iunie 2021, arta contemporană deţine de acum 23% din piaţa mondială a artei, comparativ cu doar 3% în exerciţiul financiar 2000-2001, notează Artprice, lider mondial în informaţii despre piaţa de artă.

Cu 40% din vânzările mondiale, China (continentală, Taiwan, Hong Kong) devine liderul mondial al artei contemporane, devansând Statele Unite (32%) şi Marea Britanie (16%). Hong Kong s-a clasat imediat după New York în fruntea oraşelor-far ale pieţei de artă contemporane şi a depăşit Londra. Parisul ocupă locul al cincilea în acest clasament.

Femeile, care nu reprezentau decât 5% din totalul artiştilor din clasamentele generale, au ajuns la 37% şi sunt aproape la fel de numeroase ca bărbaţii în segmentul fotografiei, a precizat Thierry Ehrmann, preşedintele Artprice.

Prin operele digitale în format NFT, care reprezintă două treimi din valoarea vânzărilor online, adică 2% din piaţa de artă globală în 2021, potrivit raportului Artprice, „apar artişti noi, precum Beeple, plecat de la nimic (fără galerie, fără expoziţie, fără vânzări la licitaţie), care refuză să intre în circuitul clasic al artei”, a precizat Thierry Ehrmann.

Dincolo de un concept inovator pe internet, uneori criticat şi considerat „o bulă speculativă”, „NFT-ul permite cu adevărat tinerilor artişti să trăiască din artă şi, mai ales, reprezentanţilor artelor stradale, care prin natura lor sunt efemere”, impunându-se „ca o tendinţă mondială foarte puternică”, a adăugat preşedintele Artprice, recunoscând că şi-a revizuit punctul iniţial de vedere asupra acestui „fenomen sociologic rar”.

De la aproximativ 150 de reprezentanţi cunoscuţi la licitaţiile mondiale de artă în anul 2000, adepţii curentului „street-art” au ajuns în acest an la 18.000, a subliniat acelaşi expert. Cel mai renumit dintre ei, Banksy (care a avut vânzări de 123 de milioane de dolari în primul trimestru al anului 2021), a intrat în Topul 5 al celor mai performanţi artişti din lume prin prisma vânzărilor la licitaţie, după Picasso, Basquiat, Warhol şi Monet, precizează raportul Artprice.

În segmentul artei contemporane, Banksy s-a clasat pe locul al doilea, după Basquiat (7% din vânzările mondiale).

Necunoscut la licitaţiile publice de anul trecut, americanul Mike Winkleman, alias Beeple, în vârstă de 40 de ani, se numără printre artiştii în viaţă cu cele mai scumpe opere, în urma lui David Hockney şi a lui Jeff Koons, după ce primul său NFT („Everydays: The First 5.000 days”) s-a vândut la licitaţie cu 69,3 milioane de dolari, deşi avea un preţ de pornire de 100 de dolari.

Înaintea licitaţiei, Beeple avea mai multe milioane de admiratori pe Instagram, fapt care i-a adus sprijinul casei Christie’s. El singur reprezintă 3% din piaţa de artă contemporană, potrivit raportului Artprice.

NFT-urile atrag „noi colecţionari, cu vârsta medie de 32 de ani, din generaţia 2.0, care cumpără artă la preţuri mai mici”, afirmă Thierry Ehrmann. În 2020-2021, aceste NFT au cumulat nouă vânzări care au depăşit pragul de 1 milion de dolari, depăşind de trei ori vânzările cumulate de fotografii.

Un alt fenomen marcant: sosirea masivă pe piaţă a artiştilor afro-americani, afro-britanici şi a reprezentanţilor continentului african, inclusiv a unora care au dus la o explozie a preţurilor în timpul licitaţiilor. Un astfel de exemplu este afro-americanul de origine ganeză Amoako Boafo, care a vândut cu 1,14 milioane de dolari tabloul său „Baba Diop”, la Hong Kong, în decembrie 2020, depăşind de peste 10 ori estimările specialiştilor.

Features

Mostenitorii Samsung cedeaza opere de Picasso, Monet si Gauguin pentru solutionarea drepturilor de succesiune

Moştenitorii gigantului Samsung, de departe cel mai important conglomerat sud-coreean, au anunţat miercuri că intenţionează să cedeze tablouri de Picasso, Monet şi Gauguin pentru soluţionarea drepturilor de succesiune după decesul tatălui lor, care se ridică la aproape 9 miliarde de euro, informează AFP.

Lee Kun-hee, cel care a prezidat ascensiunea Samsung Electronics la nivel mondial, era cea mai bogată persoană din Coreea de Sud la momentului decesului, în luna octombrie a anului trecut, la vârsta de 78 de ani, lăsând în urmă o avere estimată la 22.000 de miliarde de woni sud-coreeni (16,4 miliarde de euro), scrie Agerpres.ro.

Coreea de Sud are o legislaţie foarte strictă în ceea ce priveşte moştenirile, cu rate de impozitare foarte mari. Aceasta implică impozite deosebit de mari pentru moştenitorii lui Lee Kun-hee, printre care patronul de facto al grupului Samsung, Lee Jae-yong, condamnat la doi ani şi jumătate de închisoare pentru corupţie.

Familia Lee ”se aşteaptă să plătească peste 12.000 de miliarde de woni în impozite asociate succesiunii, ceea ce înseamnă peste jumătate din patrimoniul total al fostului preşedinte”, a indicat Samsung într-un comunicat.

”Aceste drepturi de succesiune sunt printre cele mai mari solicitate vreodată în Coreea şi în lume”, a continuat grupul precizând că familia va achita aceste impozite în şase tranşe, începând din această lună.

Acest patrimoniu include acţiuni la Samsung Electronics, Samsung Life şi Samsung C&T Corporation, dar şi proprietăţi funciare, potrivit comunicatului.

Lee Kun-hee a deţinut şi o colecţie impresionantă de opere de artă, a căror valoare este cuprinsă, potrivit unor media, între 2.000 şi 3.000 de miliarde de woni.

Samsung precizează că 23.000 de opere din această colecţie vor fi donate, 14 obiecte fiind incluse pe lista ”Comorilor Naţionale” din Coreea de Sud, ce vor fi prezentate Muzeului Naţional din această ţară.

Opere de Marc Chagall, Pablo Picasso, Paul Gauguin, Claude Monet, Joan Miro şi Salvador Dali vor fi donate Muzeului Naţional de Artă Contemporană (MMCA).

Potrivit unor media, aceste donaţii de opere de artă ar trebui să contribuie la reducerea facturii fiscale pentru familie.

Mii de miliarde de woni vor fi, de asemenea, donaţi pentru lucrări în domeniul sanitar, din care jumătate vor fi folosiţi pentru finanţarea primului spital din Seul specializat în boli infecţioase.

Cifra de afaceri a grupului Samsung, a cărui companie Samsung Electronics este unul dintre liderii mondiali pe piaţa smartphone-urilor şi cipurilor de memorie, reprezintă o cincime din Produsul Intern Brut (PIB) al Coreei de Sud, a 12-a economie a lumii.