Tag Archives palazzo vecchio

STYLE GUIDE

Kering sprijina restaurarea Palazzio Vecchio din Florenta

Grupul de lux Kering, proprietar al unor marci renumite precum Balenciaga si Gucci, participă la planul „Rinasce Firenze” (Forenta renasce) inițiat de orașul Florența, în plină pandemie. Compania mamă a Gucci își aprofundează astfel legăturile cu orașul Florența.

Kering, unul dintre cele mai mari conglomerate de lux, a anunțat că va contribui la restaurarea Palazzo Vecchio din Florența, marea clădire care servește ca sediu al Primăriei municipalității. Sponsorizarea a cărei valoare nu a fost specificata va fi destinată instalării unui sistem de iluminat actualizat în Curtea Michelozzo a palatului. Lucrarea nu este decât o parte a unei inițiative mai ample intitulată Planul Rinasce Firenze, pe care orașul Florența l-a anunțat în primăvara anului trecut. Acesta își propune să ofere ajutor sectoarelor culturale, economice, educaționale și turistice, în speranța de a susține comunitatea în dificultate a orașului.

Proiectată în 1453 și apoi decorată pe larg în secolul următor de Giorgio Vasari, curtea Michelozzo simbolizează bogatul patrimoniu pe care îl promovează orașul, iar Kering pare că își dorește foarte mult să rămână într-o legătură foarte strânsă cu capitala regiunii italiene Toscana, care nu este numai sediul central al Gucci, dar grupul a ales Florența și ca centr al producției de articole din piele pentru două dintre celelalte mărci proeminente ale sale, Saint Laurent și Balenciaga.

CEO-ul lui Kering, François-Henri Pinault, a primit premiul Fiorino d’Oro, cea mai înaltă onoare a Florenței, pentru contribuțiile sale aduse municipalității în urmă cu exact un an. Într-o declarație, Pinault a reiterat că atât Florența, cât și Toscana (regiunea în care se află Florența) au o importanță deosebită pentru el. „Am dorit cu adevărat să ajutăm orașul într-un moment deosebit de dificil și am decis să contribuim la îmbunătățirea uneia dintre numeroasele minuni ale Palazzo Vecchio”, a spus Pinault în aceeași declarație.

Orașul și împrejurimile sale joacă deja un rol esențial pentru producția numeroaselor mărci ale lui Kering. Vânzarea de articole din piele sub formă de genți și alte accesorii mici, cum ar fi curele, reprezintă deja o parte considerabilă din veniturile mărcii de lux. Având în vedere creșterea globală a industriei luxului chiar de circumstanțele extreme ale pandemiei, mulți producatori caută să asigure lanțuri de aprovizionare care să poată ține pasul cu creșterea cererii.

„Pentru a încuraja renașterea socio-economică a orașului Florența prin sprijinirea sectoarelor culturale, economice, educaționale și turistice”, aceasta este ambiția proiectului „Rinasce Firenze” demarat de oraș – de altfel un oraș al artei – de la începutul crizei generate de pandemia de coronavirus.

Lucrările pentru modernizarea iluminatului de la Palazzo Vecchio vor începe în următoarele luni și vor continua „pe tot parcursul anului 2021”.

HOME LUXURY

Expertii spun ca Leonardo da Vinci nu a realizat ”Batalia de la Anghiari”

Deși mai bine un secol pasionaţii de artă caută celebra frescă dispărută atribuită lui Leonardo da Vinci „Bătălia de la Anghiari”, o echipă de experţi a anunţat că potrivit unei analize privind celebra frescă reprodusă şi de Peter Paul Rubens, geniul renascentist nu a pictat niciodată această frescă, comentează presa internațională.

Fresca sărbătoreşte victoria din secolul XV a Republicii Florentine împotriva milanezilor şi o lungă perioadă de vreme s-a crezut că ar fi ascunsă după un zid, în Palazzo Vecchio, din Florenţa. Zidul nu a putut fi dărâmat pentru a verifica dacă fresca se află într-adevăr acolo pentru că a fost acoperit cu o altă frescă de valoare inestimabilă, despre o altă bătălie, operă a pictorului şi arhitectului Giorgio Vasari.

„Leonardo nu a pictat niciodată această bătălie pe zid, aceasta este concluzia noastră”, a declarat Francesca Fiorani, istoric al artei de la Universitatea din Virginia, cu ocazia unei conferinţe organizată la Galeriile Uffizi din Florenţa.

Fiorani a precizat că Leonardo nu a făcut decât unele schiţe şi studii pregătitoare pentru fresca de dimensiuni mari ce i-a fost comandată la începutul secolului XVI. Există însemnări cu privire la materialele furnizate pictorului în legătură cu munca pe care o depunea, iar „aceste materiale nu erau necesare pentru pictarea bătăliei, ci pentru pregătirea zidului (pentru pictare)”, a mai adăugat ea.

„Pregătirea zidului nu a decurs bine, şi totul s-a oprit acolo”, a susţinut Francesca Fiorani.

Fiorani a prezentat o nouă lucrare academică asupra controverselor din jurul frescei „Bătălia de la Anghiari”, la care a contribuit alături de alţi câţiva experţi internaţionali. Ei au anunţat că au demontat definitiv teoriile cercetătorului italian Maurizio Seracini, care în 2012 ajungea pe prima pagină a ziarelor cu afirmaţia că a găsit fresca pierdută.